1 Dawid gêc aŋga Naiot Ramaŋa gêmu gêmêŋ ma kêsôm gêdêŋ Jonatan gebe “Aê gagôm asageŋ. Aêŋoc keso ondoc. Aê gagôm sec ondoc gêdêŋ tamam, tec gebe enseŋ aê su nec.” 2 Jonatan gêjô eŋ awa gebe “Masianô. Aôm oc ômac êndu atom. Ôlic acgom, tamoc kêsiŋ gêŋ kapôêŋ me sauŋ, taŋ gebe êŋgôm ŋa naŋ, ŋateŋ ôkwi gêdêŋ aê atom. Tamoc ênam biŋ amboac tonaŋ auc êndêŋ aê êtu asageŋŋa. Biŋ amboac tonaŋ teŋ gêc atom.” 3 Mago Dawid gêjô eŋ awa gebe “Aôm tamam kêjala kêtu tôŋ su gebe aôm gôlic aê ŋajam, tec taê gêjam gêc tauŋageŋ gebe ‘Jonatan êŋô biŋ tonaŋ atom, oc êŋgôm ênê ŋalêlôm ŋawapac êsa.’ Aê jasôm biŋŋanô êtu Apômtau gêmoa mata jali to aôm gômoa matam jaliŋa gebe aê kasa paŋ sêawa.” 4 Go Jonatan kêsôm gêdêŋ Dawid gebe “Biŋ samob, taŋ ôsôm naŋ, aê jaŋgôm ŋanô êsa êtu aômŋa.” 5 Dawid gêjô eŋ awa gebe “Eleŋŋa ajôŋ mêŋgêô lasê ma aêŋoc noc janiŋ gêŋ jawiŋ kiŋ tauŋa. Mago jateŋ aôm gebe ôwi aê siŋ najasiŋ jamoa kôm e bêc êtu têlêac ŋaêtula. 6 Tamam embe êlic aê malocmê go ôsôm gebe ‘Dawid keteŋ aê ŋanôgeŋ gebe êlîc nê malacmôkê Betlehem gebe nê lau sêkêŋ da jalaŋa êtu nêŋ gôlôacŋa.’ 7 Ma tamam embe êsôm gebe ‘Ŋajam’, go nêm sakiŋwaga aê jamoa ŋajam. Mago embe eŋ têtac ŋandaŋ, go ôjala gebe ênê biŋ sec tônê oc êtu tôŋ. 8 Ômoasiŋ nêm sakiŋwaga aê amboac tonaŋ gebe aôm kômoatiŋ poac gêdêŋ nêm sakiŋwaga kôkô Apômtau laŋônêmŋa. Mago keso teŋ embe ênêc aêŋa, go aôm taôm ônac aê êndu. Gobe ôkêŋ aê jandêŋ tamam êtu asageŋŋa.” 9 Jonatan kêsôm gebe “Biŋ amboac tonaŋ êtap aôm sa atom. Aê embe jajala gebe tamoc êsôm biŋ êtu tôŋ gebe enseŋ aôm su, oc aê jakêŋ ŋawae êndêŋ aôm atom me.” 10 Go Dawid kêsôm gêdêŋ Jonatan gebe” Tamam embe ênsaic biŋ aôm, asa oc êkêŋ ŋawae êndêŋ aê.” 11 Tec Jonatan kêsôm gêdêŋ Dawid gebe “Tana kôm acgom.” Tec êsêagêc sêwiŋ tauŋ sêja kôm.

12 Ma Jonatan kêsôm gêdêŋ Dawid gebe “Aê jasôm biŋ tonec jakô Apômtau, Israelnêŋ Anôtô laŋônêmŋa gebe eleŋŋa me ŋaeleŋ teŋ ŋaockatu amboac tonec embe jajala tamocnê ŋalêlôm gebe êlic Dawid ŋajam, go jasakiŋ biŋ êndêŋ aôm êwac. 13 Mago eŋ embe taê ênam êtu tôŋ gebe enseŋ aôm su, ma aê embe jakêŋ puc aôm ma jasakiŋ aôm ôêc toôlim samucgeŋ atom, go Anôtô enseŋ aê su amboac tonaŋgeŋ. Apômtau êwiŋ aôm êtôm gêwiŋ tamoc. 14 Embe jamoa matoc jali êndêŋ tonaŋ, go taêm walô aê êtu Apômtauŋa gebe jamac êndu atom. 15 Ma ôkôc nêm moasiŋ su aŋga ŋoc gôlôacnêŋ atomanô. Apômtau embe enseŋ Dawidnê ŋacjo samob tomalageŋ su aŋga nom, 16 go Jonatannê ŋaê êkac tau su aŋga Dawidnê gôlôacnêŋ atom. Ma Apômtau êkêŋ ŋagêjô êndêŋ Dawidnê ŋacjo.” 17 Go Jonatan keteŋ Dawid gebe êtôc lêma êtiam êtu nê têtac gêwiŋ eŋ ŋanôŋa gebe eŋ têtac gêwiŋ Dawid amboac têtac gêwiŋ tau.

18 Go Jonatan kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Eleŋ ajôŋ oc mêŋêô lasê. Oc sensom aôm gebe malac sawa. 19 Ma eleŋ ŋaeleŋ oc sensom aôm ŋanôgeŋ. Êndêŋ tonaŋ aôm ôna gamêŋ, taŋ kôsiŋ taôm gêdêŋ bêc teŋ su naŋ, ma ôsiŋ taôm ômoa poc totoŋ ŋamuŋa. 20 Ma aê oc japê sôb têlêac êsêp poc totoŋ ŋamakeŋ jaŋgôm amboac japô sokoc. 21 Ôkêŋ taŋam ŋapep. Aê oc jasakiŋ ŋapalê tau ma jasôm gebe ‘Naosom sôb.’ Aê embe jasôm êndêŋ ŋapalê gebe ‘Ôlic sôb kêsêp aômnêm ŋamakeŋ tonecŋa, ôkôc samaŋ, go ômôêŋ.’ Aê jasôm biŋŋanô êtu Apômtau, taŋ gêmoa mata jali naŋŋa gebe oc ômoa ŋajam ma gêŋwapac teŋ êtap aôm sa atom. 22 Mago embe jasôm êndêŋ ŋapalê tau gebe ‘Ôlic sôb gêc ŋamakeŋ ônê’ naŋ ôêc ôna gebe Apômtau kêsakiŋ aôm gebe ôna. 23 Ma Apômtau oc êmbiŋ aêagêc tôŋ endeŋ tôŋgeŋ êtu biŋ, taŋ aêagêc tamasaŋ gêdêŋ tauŋ naŋ.”

24 Amboac tonaŋ Dawid kêsiŋ tau ôkwi gêmoa kom. Ma gêdêŋ taŋ ajôŋ mêŋgêô lasê naŋ, kiŋ gêŋgôŋ sic gebe êniŋ gêŋ. 25 Kiŋ gêŋgôŋ nê mala, gêŋgôŋ kêdabiŋ sagiŋ kêtôm gêgôm-gêgôm. Jonatan gêŋgôŋ kêkanôŋ eŋ ma Abner gêŋgôŋ kêsi Saulŋa. Tageŋ Dawid mala sawa.

26 Mago gêdêŋ bêc tonaŋ Saul kêsôm biŋ teŋ atom. Eŋ taê gêjam gebe “Biŋ teŋ kêtap Dawid sa, tec eŋ kêtu selec atom.” 27 Mago ajôŋ mêŋgêô lasê ŋabêc kêtu luagêcŋa naŋ Dawid mala sawa kêtiam. Tec Saul kêsôm gêdêŋ latu Jonatan gebe “Kêtu asageŋŋa Isai latu mêŋgeŋ gêŋ gêdêŋ nôgeŋ to galoc atom.” 28 Go Jonatan gêjô Saul awa gebe “Dawid keteŋ aê ŋanôgeŋ gebe jawi eŋ siŋ êna Betlehem 29 ma kêsôm gebe ‘Aê jateŋ gebe jana gebe aêacma gôlôac sêkêŋ da aŋga malac. Ma teoc kêjatu aê gebe jawiŋ. Amboac tonaŋ embe ôlic aê ŋajam, go ôkêŋ aê jana gebe jalic teoci.’ Kêtu biŋ tonaŋŋa tec eŋ gêmêŋ gêŋgôŋ kiŋnê tebo atom.”

30 Go Saul têtac ŋandaŋ sec gêdêŋ Jonatan ma kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Awê sec to mockaiŋo ŋalatu aôm. Aê kajala gebe amagêc Isai latu abiŋ taôm tôŋ, tec gêgôm aôm taôm majam kêsa to kômajec tênam amboac tonaŋgeŋ. 31 Êtôm têm samob, taŋ Isai latu êmoa mata jali aŋga nom naŋ, aôm ômoa atom ma nêm gôliŋ kiŋŋa oc ênêc ŋaŋêŋ atom amboac tonaŋgeŋ. Tec ôsakiŋ lau gebe sêkôc eŋ dêndêŋ aê sêmêŋ. Eŋ êmac êndu.” 32 Go Jonatan gêjô tama Saul awa ma kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Eŋ êmac êndu êtu asageŋŋa. Eŋ gêgôm asageŋ keso.” 33 Tec Saul kêkôtêŋ kêm gebe êŋguŋ eŋ. Tec Jonatan kêjala gebe tamanê biŋ kêtu tôŋ gebe ênac Dawid êndu. 34 Ma Jonatan têtac ŋandaŋ sec ma gêdi sa aŋga tebo ma geŋ gêŋ teŋ gêdêŋ ajôŋ mêŋgêô lasê ŋabêc kêtu luagêcŋa atom, gebe ênê ŋalêlôm ŋawapac kêtu Dawidŋa gebe tama gêbu eŋ.

35 Gêdêŋ bêbêcgeŋ Jonatan kêsa kôm gêja kêtôm kêmasaŋ biŋ gêdêŋ Dawid su ma kêkôc ŋapalê sauŋ teŋ gêwiŋ eŋ. 36 Eŋ kêsôm gêdêŋ ŋapalê tau gebe “Ôlêti ma onsom sôb, taŋ galoc japê naŋ.” Ŋapalê kêlêti ma eŋ kêpê sôb teŋ kêka lêlêc ŋapalê tau gêja. 37 Ŋapalê jagêô lasê gamêŋ, taŋ Jonatan nê sôb kêsêp naŋ, go Jonatan gêmôêc biŋ kêdaguc ŋapalê tau gebe “Sôb tonaŋ kêka lêlêc aôm gêja ônê.” 38 Jonatan kêkac ŋapalê tau gebe “Ôlêti ŋagaôgeŋ, ônam gamêŋ tôŋ atom.” Amboac tonaŋ ŋapalê kejoŋ sôb sa ma gêmu gêdêŋ nê ŋatau gêmêŋ. 39 Mago ŋapalê kêjala biŋ samob tonaŋ ŋam atom. Jonatan agêc Dawid tauŋgeŋ sêjala. 40 Go Jonatan kêkêŋ nê laukasap gêdêŋ nê ŋapalê ma kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Ôkôc ôna malac.” 41 Gêdêŋ taŋ ŋapalê gêja naŋ, go Dawid gêdi aŋga poc totoŋ muŋa mêŋgêu tau laŋôanô gêdêŋ nom ma gewec gêdêŋ eŋ kêtu dim têlêac. Go agêc sêlêsôp tauŋ aliŋanô ma têtaŋ tauŋ, ma Dawid kêtaŋ kêlêlêc. 42 Go Jonatan kêsôm gêdêŋ Dawid gebe “Ôêc tobiŋmalôgeŋ ôna. Biŋ taŋ tamoatiŋ tajam Apômtau laŋô naŋ, êtu tôŋ. Apômtau êkô aêagêc ŋasawa ma êkô aêŋoc wakuc to aômnêm wakuc ŋasawa amboac tonaŋgeŋ endeŋ tôŋgeŋ.” Dawid gêdi gêc gêja ma Jonatan gêmu gêja malac.