1 Agripa a zis lui Pavel: “Poți să vorbești în numele tău.”

Atunci Pavel a întins mâna și a luat apărarea. 2 “Mă consider fericit, rege Agripa, că astăzi îmi voi lua apărarea în fața ta cu privire la toate lucrurile de care sunt acuzat de iudei, 3 mai ales că tu ești expert în toate obiceiurile și în toate chestiunile care există printre iudei. De aceea te rog să mă asculți cu răbdare.

4 “Toți iudeii știu cum am trăit din tinerețe, de la început în neamul meu și la Ierusalim, 5 și m-au cunoscut de la început, dacă vor să mărturisească, că am trăit ca fariseu după cea mai strictă sectă a religiei noastre. 6 Acum stau aici pentru a fi judecat pentru speranța promisiunii făcute de Dumnezeu părinților noștri, 7 pe care cele douăsprezece triburi ale noastre, slujind cu sârguință zi și noapte, speră să o obțină. Cu privire la această speranță sunt acuzat de iudei, rege Agripa! 8 De ce este judecat incredibil la tine dacă Dumnezeu învie morții?

9 “Eu însumi am crezut cu adevărat că trebuie să fac multe lucruri potrivnice numelui lui Isus din Nazaret. 10 Am făcut și eu așa ceva la Ierusalim. Am închis deopotrivă pe mulți dintre sfinți în închisori, primind autoritate de la preoții cei mai de seamă, iar când au fost condamnați la moarte, mi-am dat votul împotriva lor. 11 Pedepsindu-i adesea în toate sinagogile, am încercat să-i fac să hulească. Fiind extrem de înfuriat împotriva lor, i-am persecutat până în cetăți străine.

12 “Pe când călătoream spre Damasc, cu împuternicirea și însărcinarea preoților cei mai de seamă, 13 la amiază, împărate, am văzut pe drum o lumină din cer, mai strălucitoare decât soarele, care strălucea în jurul meu și al celor ce călătoreau cu mine. 14 După ce am căzut cu toții la pământ, am auzit o voce care îmi spunea în limba ebraică: “Saul, Saul, de ce mă prigonești? Îți este greu să lovești cu piciorul în ghiare'.

15 Și am zis: “Cine ești Tu, Doamne?

“El a spus: “Eu sunt Isus, pe care voi Îl persecutați. 16  Dar ridică-te și stai în picioare, căci pentru aceasta m-am arătat ție: ca să te numesc slujitor și martor atât al lucrurilor pe care le-ai văzut, cât și al celor pe care ți le voi descoperi; 17 să te eliberez de la popor și de la neamuri, la care te trimit, 18  să le deschizi ochii, ca să se întoarcă de la întuneric la lumină și de la puterea lui Satana la Dumnezeu, ca să primească iertarea păcatelor și moștenirea între cei sfințiți prin credința în mine'.

19 “De aceea, împărate Agripa, n-am fost neascultător de viziunea cerească, 20 ci am vestit mai întâi celor din Damasc, la Ierusalim și în toată țara Iudeii, precum și neamurilor, că trebuie să se pocăiască și să se întoarcă la Dumnezeu, făcând fapte vrednice de pocăință. 21 Din acest motiv, iudeii m-au prins în templu și au încercat să mă ucidă. 22 De aceea, după ce am obținut ajutorul care vine de la Dumnezeu, stau până în ziua de azi mărturisind atât celor mici, cât și celor mari, fără să spun nimic altceva decât ceea ce profeții și Moise au spus că se va întâmpla, 23 cum trebuie să sufere Cristos și cum, prin învierea morților, el va fi cel dintâi care va vesti lumina atât acestui popor, cât și neamurilor.”

24 Pe când se apăra el astfel, Festus a zis cu glas tare: “Pavel, ești nebun! Marea ta învățătură te face să înnebunești!”

25 Dar el a răspuns: “Nu sunt nebun, preafericite Festus, ci spun cu îndrăzneală cuvinte adevărate și rezonabile. 26 Căci împăratul știe aceste lucruri, căruia îi vorbesc și eu liber. Căci sunt convins că nici unul dintre aceste lucruri nu-i este ascuns, căci acest lucru nu s-a făcut într-un colț. 27 Împărate Agripa, crezi tu oare în profeți? Știu că tu crezi.”

28 Agripa a zis lui Pavel: “Cu puțină convingere vrei să mă faci creștin?”

29 Pavel a zis: “Rog pe Dumnezeu ca, fie cu puțin, fie cu mult, nu numai voi, ci și toți cei ce mă ascultă astăzi, să ajungeți la fel ca mine, afară de aceste legături.”

30 Împăratul s-a sculat, împreună cu guvernatorul, cu Bernice și cu cei ce stăteau cu ei. 31 După ce s-au retras, au vorbit unul cu altul, zicând: “Omul acesta nu face nimic vrednic de moarte sau de legături.” 32 Agrippa i-a spus lui Festus: “Omul acesta ar fi putut fi eliberat dacă nu ar fi apelat la Cezar.”