1 Têŋ bêc dinaŋ Yisu hu andu siŋ ma sa gi ndöc Bugictoŋ Galili-ŋga ŋamakê. 2 Ma lau daêsam sêkac sa sêŋgihi iŋ ahuc e ŋasawa mbasi. Tu dinaŋ-ŋga dec iŋ pi gi ndöc waŋ daŋ naŋ poc kêpiŋ baö. Ma lau hoŋ dinaŋ sêlhac baö. 3 Goc Yisu sôm yom gôliŋ daêsam têŋ ŋac. Iŋ sôm yom gôliŋ daŋ bocdec bu, “Ŋgac daŋ sa gi bu êmbalip wit ŋawhê yêc iŋ ndê ôm. 4 Ma têŋ ndoc iŋ kêbalip gêŋ dau, naŋ ŋatô sêpeŋ sêsip seŋ, dec mbac sêmeŋ ma seŋ su. 5 Ma ŋawhê ŋatô sêpeŋ sêsip gameŋ hoc-hoc, naŋ nom ŋagec sac hoc ŋahô ŋambwa. Ŋawhê dau sêsip nom ŋalôm gacgeŋ si dom, dec sêpo sêpi sêmeŋ ŋagahô. 6 Magoc tiŋambu ac pec ŋagatôm ma gêm bôliŋ. Ŋahu bu nom ŋayham mba tu ŋawakac sip ndi-ŋga. 7 Ma wit ŋawhê ŋatô sêpeŋ sêsip kwaŋ ti ŋakwa ŋalôm, magoc têŋ ndoc sêpo sêpi sêmeŋ, naŋ kwaŋ pi whiŋ e yaŋ ndu. 8 Ma ŋatô sêpeŋ sêsip nom ŋayham ma sêpo sêpi ŋayham e sem ŋandô. Ŋatô sem ŋandô 30, ma ŋatô sem 60 ma ŋatô sem ŋandô 100. 9 Asa bu daŋgasuŋ yêc, naŋ ŋgô aneŋ yom.”

10 Tiŋambu Yisu ndê ŋgac-sêŋomi sêtigasuc iŋ ma sêndac, “Tu sake-ŋga am sôm yom têŋ lau ŋa yom gôliŋ?” 11 Ma iŋ ô yom ma sôm, “Anötö ndê gôliŋ ŋalêŋ ŋahu sip ŋalôm gi. Iŋ kêyaliŋ mac sa bu aŋyalê ŋahu dau, magoc lau naŋ sêkêŋ whiŋ aö dom, naŋ oc tôm dom bu sêŋyalê. 12 Asa naŋ kôc Anötö ndê yom sa sip ndê ŋalôm e tidôŋ, naŋ Anötö oc kêŋ gauc têŋ iŋ êŋlêc, e iŋ êŋyalê yom dau timala eŋ. Magoc asa naŋ yom dau tidôŋ iŋ dom, naŋ Anötö oc kôc gêŋ hoŋ su yêc iŋ. 13 Tu dinaŋ-ŋga aö wasôm yom têŋ lau ŋa yom gôliŋ. Ŋac sêlic gêŋ ŋapaŋ, tigeŋ ŋac si gauc sa dom, ma ŋac sêŋgô yom ŋapaŋ, tigeŋ ŋac sêŋyalê ŋahu dom. 14 Yom naŋ propet Aisaya hoc asê muŋ su, naŋ dec ŋandô sa. Yom dau yêc bocdec bu:

16 Ma Yisu sôm têŋ ŋgacsêŋomi, “Aö wampiŋ mac nem tanôm ti daŋamsuŋ, bu mac alic gêŋ atu-tu naŋ aö gakôm, ti aŋgô aneŋ yom. 17 Aö wasôm yom ŋandô têŋ mac bu propet ti lau gitêŋ daêsam naŋ sêmbo muŋ su, naŋ sêkêŋ bata bu sêlic gêŋ naŋ mac alic su, magoc sêlic dom. Ma sêkêŋ bata bu sêŋgô yom naŋ mac aŋgô su, tigeŋ sêŋgô dom.”

18 Ma Yisu sôm, “Dec akêŋ daŋam ma wawhê yom gôliŋ ŋgac kêbalip wit ŋawhê-ŋga sa. 19 Yom pi ŋawhê naŋ sêpeŋ sêsip seŋ, naŋ hêganôŋ lau naŋ sêŋgô yom pi Anötö ndê gôliŋ, magoc sêŋyalê ŋahu dom. Bocdinaŋ Sadaŋ dau meŋ kêgaho yom dau su yêc ŋac si ŋalôm. 20 Ma yom pi ŋawhê naŋ sêpeŋ sêsip gameŋ hoc-hoc, naŋ hêganôŋ lau naŋ sêŋgô Anötö ndê yom, ma sêkôc sa ŋagahô ma ti atac ŋayham. 21 Magoc tôm ŋawhê dinaŋ ŋawakac sip gi dom, naŋ yom dau tidôŋ yêc lau dinaŋ si ŋalôm dom. Sêlhac ŋasawa sauŋ, tigeŋ têŋ ndoc sêtap ŋawapac sa me lau sêkêŋ kisa ŋac tu Anötö ndê yom-ŋga, naŋ sêhu si sêkêŋ whiŋ siŋ ŋagahô eŋ. 22 Ma yom pi ŋawhê naŋ sêpeŋ sêsip kwaŋ ti ŋakwa ŋalôm, naŋ hêganôŋ lau naŋ sêŋgô Anötö ndê yom, magoc yom dau gêm ŋandô yêc ŋac si ŋalôm dom. Ŋahu bu ŋac sêhêgo dau pi gêŋ nom-ŋga ŋapaŋ, ma sêsa lêŋ atac whiŋ mone-ŋga e gêŋ kaiŋ dinaŋ kôm Anötö ndê yom ahuc. 23 Ma yom pi ŋawhê naŋ sêpeŋ sêsip nom ŋayham ma sem ŋandô 30, me 60, me 100, naŋ hêganôŋ lau naŋ sêŋgô yom ma sêŋyalê ŋahu, ma sem ŋandô daêsam.”

24 Yisu sôm yom gôliŋ daŋ tiyham bocdec bu, “Aö bu wawhê Anötö ndê gôliŋ sa ŋalêŋ bocdec. Ŋgac daŋ kêbalip wit ŋawhê ŋayham sip ndê ôm. 25 Magoc têŋ ndoc lau sêyêc bêc, naŋ iŋ ndê ŋacyo meŋ, ma kêbalip wahô ŋawhê sip ôm dau whiŋ wit ŋawhê ŋayham, goc kölhö gi. 26 Tiŋambu wit ŋawhê po pi meŋ, ma têŋ ndoc ŋandô sa, naŋ lau sêlic bu wahô pi meŋ whiŋ. 27 Goc ôm ŋadau ndê lau akiŋ sêtêŋ iŋ si ma sêsôm, ‘Ŋadau, yac alic bu am kêbalip ŋawhê ŋayham sip nem ôm. Magoc wahô dec meŋ akêŋ nde?’ 28 Ma iŋ ô yom ma sôm, ‘Ŋacyo daŋ kôm gêŋ dau.’ Ma sêndac iŋ, ‘Am tac whiŋ bu yac asa andi ayê wahô dau sa, me?’ 29 Ma iŋ sôm, ‘Mba! Bu mboe mac ayê wahô ma apuc wit sa whiŋ. 30 Atec lu-lu sêlhac sêwhiŋ dau ma sêtiatu e ndoc sêndic gêŋ ŋandô sa-ŋga. Têŋ dinaŋ aö oc wasôm têŋ lau sêndic gêŋ ŋandô sa-ŋga bu sêndic wahô sa muŋ, goc sêkic dôŋ ma sêkêŋ pi ya ndi. Ma tiŋambu sêndic wit ŋandô sa pi aneŋ andu gêŋ ŋandô-ŋga.’ ”

31 Ma iŋ sôm yom gôliŋ daŋ têŋ ŋac bocdec, “Anötö ndê gôliŋ gitôm a soc ŋawhê, naŋ ŋgac daŋ sô sip iŋ ndê ôm. 32 Ŋawhê dau iŋ gêŋ sauŋ-têc, tigeŋ tiŋambu oc po pi meŋ e ti a atu hôc gêlêc gêŋ ôm-ŋga hoŋ, ma mbac lôlôc-ŋga oc sêmeŋ sêhê si ŋaic yêc ŋasaŋgac.”

33 Ma iŋ sôm yom gôliŋ daŋ tiyham bocdec, “Anötö ndê gôliŋ gitôm yist, naŋ awhê daŋ kêŋ sip plawa lôŋ atu daŋ ma kêgaluŋ e kôm plawa hoŋ suŋ.”

34 Yom hoŋ naŋ Yisu sôm têŋ lau toŋ atu dinaŋ, naŋ iŋ sôm ŋa yom gôliŋ ŋambwa. Ma iŋ sôm yom ŋalêŋ daŋ dom. 35 Ma boc-dinaŋ propet ndê yom bocdec ŋandô sa:

36 Goc Yisu hu lau hoŋ siŋ ma sôc andu gi. Ma iŋ ndê ŋgacsêŋomi sêtêŋ iŋ si ma sêndac, “Gitôm bu am whê yom gôliŋ wahô-ŋga ŋahu sa têŋ yac?” 37 Ma Yisu sôm, “Ŋgac naŋ kêbalip ŋawhê ŋayham, naŋ Ŋamalac ndê Atu. 38 Ma iŋ ndê ôm, naŋ nom sambuc lec. Yom pi ŋawhê ŋayham hêganôŋ lau naŋ sêmbo Anötö ndê gôliŋ ŋapu, ma wahô hêganôŋ ŋalau sac si ŋadau ndê lau. 39 Ma ŋacyo naŋ kêbalip wahô ŋawhê, naŋ Sadaŋ dau. Ndoc sêndic gêŋ ŋandô sa-ŋga, naŋ tôm bêc ŋambu-ŋga, ma lau sêndic gêŋ ŋandô sa-ŋga, naŋ Anötö ndê aŋela. 40 Têŋ bêc ŋambu-ŋga, lau sac oc sêsip ya atu ŋalôm sêndi, ŋalêŋ tigeŋ tôm wahô naŋ lau sic sa ma sêkêŋ pi ya gi. 41 Ŋamalac ndê Atu oc êŋkiŋ ndê aŋela, ma ŋac oc sêkôc gêŋ lêtôm-ŋga ti lau hoŋ naŋ sêkôm sac, naŋ su yêc Anötö ndê lau. 42 Ma ŋac oc sêmbaliŋ ŋac sêsip ya atu ŋalôm sêndi, ma ŋac oc sêtaŋ atu ti lhô êŋsiŋ pi dau. 43 Têŋ dinaŋ lau gitêŋ si ŋawasi ti ŋawê oc pô gameŋ gitôm ac, yêc ŋac si Damba ndê gameŋ undambê-ŋga. Mac bu daŋamsuŋ yêc, naŋ aŋgô aneŋ yom.”

44 “Anötö ndê gôliŋ ŋamwasiŋ gitôm awa ŋayham andô daŋ naŋ yêc siŋ dau yêc nom daŋ ŋalôm. Ŋamalac naŋ tap awa dau sa, naŋ oc siŋ kwi tiyham, ma lhö ndi ti atac ŋayham atu ma kêŋ ndê gêŋ hoŋ têŋ lau sênemlhi, goc nemlhi nom dinaŋ bu kôc awa dau sa.

45-46 “Ma Anötö ndê gôliŋ ŋamwasiŋ gitôm yac ŋapa ŋaôli atu. Ŋgac tidulu gêŋ-ŋga naŋ kêsalê yac ŋapa ŋayham tu êmasaŋ gôlôŋ-ŋga, naŋ bu tap yac ŋapa ŋayham andô dau sa, dec iŋ oc lhö ndi ma kêŋ ndê gêŋ hoŋ têŋ lau sênemlhi, goc nemlhi yac ŋayham dau.”

47-48 “M a yom gôliŋ daŋ tiyham. Ŋalêŋ naŋ Anötö kêgalêm lau sa bu s êmbo iŋ ndê gôliŋ ŋapu, naŋ gitôm wasaŋ naŋ lau sêkêŋ sip gwêc, ma i tidau-tidau sêsip wasaŋ dau si e meŋhu. Goc lau sêhê sa pi baö gi. Ma sêndöc sic ma sêŋyaliŋ i ŋayham-ŋayham sa sip dalu, ma i sac-sac, naŋ sêmbaliŋ siŋga. 49 Ma ŋalêŋ tigeŋ têŋ bêc ŋambu-ŋga, aŋela oc sêmeŋ ma sêwhê lau sac ti lau gitêŋ kôc. 50 Ŋac oc sêmbaliŋ lau sac sêsip ya atu ŋalôm sêndi, ma ŋac oc sêtaŋ ti lhô êŋsiŋ pi dau.”

51 Yisu gic bata yom dinaŋ, goc ndac iŋ ndê ŋgacsêŋomi, “Mac aŋyalê aneŋ yom hoŋ dindec ŋahu, me mba?” Ma sêlôc, “Aêc.” 52 Goc iŋ sôm têŋ ŋac, “Kêdôhôŋwaga yomsu-ŋga naŋ sêŋyalê Anötö ndê gôliŋ ŋahu tidôŋ whiŋ, naŋ sêtôm bu sêwhê yom akwa sa têŋ lau, ma yom wakuc whiŋ. Ma bocdinaŋ ŋac sêtôm andu ŋadau daŋ naŋ gic awa daêsam sa, dec tôc awa akwa ti awa wakuc asê têŋ lau.”

53 Yisu sôm yom gôliŋ hoŋ dinaŋ pacndê, goc hu gameŋ dinaŋ siŋ. 54 Iŋ mbu têŋ iŋ ndê malachu gi, ma kêdôhôŋ lau mbo ŋac si lôm wê-ŋga. Dec ŋac sêhêdaê ma sêndac dandi, “Ei! Gauc ŋayham ti ŋaclai bu kôm gêŋ dalô atu-tu, naŋ ŋgac dec tap sa yêc nde? 55 Iŋ k apenta ndê atu! Iŋ dinda iŋ Maria, ma iŋ asii Jems, Josep, Saimon, ma Judas. 56 Ma iŋ ndê lhuwêi sêmbo sêwhiŋ yac. Bocdinaŋ gêŋ hoŋ dindec iŋ kôc sa yêc nde?” 57 Ma ŋac atac lu-lu tu iŋ-ŋga. Magoc Yisu sôm têŋ ŋac, “Lau hoŋ sêtoc propet daŋ sa, tigeŋ yêc propet dau ndê malachu, iŋ dau ndê lau sêtoc iŋ sa dom.” 58 Ma tu ŋac sêkêŋ whiŋ iŋ dom-ŋga, dec iŋ kôm gêŋ dalô atu-tu daêsam yêc ŋac si gameŋ dom.