21
Pol hôc asê gameŋ Siria-ŋga
1 Yac ahu ŋac siŋ ma api waŋ a tiyham, ma waŋ dau sa hêganôŋ nduc daŋ ŋaê Kos, naŋ solop gi. Ŋagalaŋsê waŋ dau kôc yac atêŋ malac Rodes, ma a e waŋ sôc malac Patara. 2 Yêc dindê yac atap waŋ daŋ sa, naŋ bu têŋ gameŋ Pionisia-ŋga ndi, dec apwê gi alom ma waŋ dau hu Patara siŋ. 3 Yac alac e alic nduc Saipras poc ŋalôm-ŋga, ma aŋlêc ambo awê-ŋga ma anti e asôc malac Taya yêc gameŋ Siria-ŋga, ma asip baö a. Waŋ dau kôc wapa malac dinaŋ-ŋga ŋatô. 4 Yêc malac Taya yac atap lau sêkêŋ whiŋ-ŋga sa, ma ambo awhiŋ ŋac tôm bêc 7. Ŋalau Dabuŋ kêŋ puc ŋac dec ŋac bu sêlhac Pol ahuc bu têŋ Jerusalem ndi dom. 5 Magoc bêc 7 dinaŋ su, goc yac ahu ŋac siŋ bu api waŋ tiyham. Lau sêkêŋ whiŋ-ŋga ti ŋac si lauwhêi ma balêkoc hoŋ sêhoŋ yac asa gwêc a, ma yêc dindê yac apôŋ haŋduc ma ateŋ mbec awhiŋ dauŋ. 6 Goc yac akam dauŋ ma ahu dauŋ siŋ. Yac api waŋ ma ŋac sêlhö sêmbu si.
7 Waŋ dau sa akêŋ Taya ma kêti e hôc asê malac Tolemai. Yêc dindê yac atap lau sêkêŋ whiŋ-ŋga sa ma ambo awhiŋ ŋac tôm bêc tigeŋ. 8 Ŋagalaŋsê yac api waŋ tiyham ma alac e asôc malac Sisaria. Ma yac asip baö a ma ayêc awhiŋ ŋgac aheŋ-ŋga daŋ ŋaê Pilip. Muŋ-ŋga sêŋyaliŋ lau 7 sa bu sêndic sam gêŋ daneŋ-ŋga, ma Pilip iŋ ŋac si daŋ. 9 Iŋ ndê atuwêi hale sêmbo, naŋ sem ŋgac sa su dom, ma Anötö kêmwasiŋ ŋac hoŋ bu sêhoc yom asê sêtôm propet. 10 Yac ambo awhiŋ ŋac bêc ŋatô su, goc propet daŋ ŋaê Agabus sip akêŋ gameŋ Judia-ŋga meŋ. 11 Iŋ têŋ yac meŋ, goc kôc Pol ndê piŋkap su, ma sô iŋ dau amba ti ga hi dôŋ. Ma iŋ sôm, “Ŋalau Dabuŋ sôm bu ŋalêŋ tigeŋ lau Israel-ŋga naŋ sêmbo malac Jerusalem, naŋ oc sêsô piŋkap dindec ŋadau dôŋ, ma sêkêŋ iŋ sip lau Rom-ŋga amba.” 12 Têŋ ndoc yac aŋgô yom dau, naŋ yac ac yao Pol bu pi Jerusalem ndi dom. 13 Magoc iŋ ô yom ma sôm, “Tu sake-ŋga dec mac ataŋ tu aö-ŋga, ma bu akôm aö ŋalôm ndi lu? Ŋac bu sêsô aö dôŋ me sêndic aö ndu yêc Jerusalem tu Pômdau Yisu ndê ŋaê-ŋga, naŋ gitôm.” 14 Yac alic bu iŋ oc sôc yac mba yom ŋapu dom, dec ahu siŋ ma asôm, “Gêŋ naŋ Pômdau tac whiŋ bu hôc asê, naŋ ŋandô sa.”
Pol mbo Jerusalem
15 Dinaŋ su, goc yac amasaŋ dauŋ ma api Jerusalem a. 16 Lau sêkêŋ whiŋ-ŋga ŋatô akêŋ Sisaria sêwhiŋ yac, ma sêwê yac atêŋ Nason ndê andu a, bu ambo dindê. Nason iŋ ŋgac akêŋ nduc Saipras, ma iŋ lau ŋamata-ŋga naŋ sêkêŋ whiŋ Yisu, naŋ si daŋ. 17 Têŋ ndoc yac ahôc asê Jerusalem, naŋ asidôwai sêkôc yac sa ti atac ŋayham. 18 Ŋagalaŋsê dec Pol ti yac hoŋ a alic Jems, ma lau bata hoŋ sêkac dau sa sêmbo Jems ndê andu. 19 Pol kam ŋac, goc gic miŋ yom pi iŋ ndê gweleŋ yêc lau apa si gameŋ, ma pi gêŋ hoŋ naŋ Anötö kôm bu puc gweleŋ dau dôŋ. 20 Ŋac sêŋgô yom dau su ma sêmpiŋ Anötö. Magoc sêsôm têŋ Pol, “O asidôwa. Lic su naŋ. Yêc dec, lau Israel-ŋga daêsam andô sêkêŋ whiŋ Yisu, magoc sêsap Moses ndê yomsu hoŋ dôŋ ŋapaŋ. 21 Ma ŋac sêŋgô ŋawaê bu am kêdôhôŋ lau Israel-ŋga naŋ sêndöc lau apa si gameŋ, bu sêhu Moses ndê yomsu siŋ. Sêŋgô bu am sôm têŋ ŋac bu sêhu yac neŋ mêtê dasê balêi si ŋamlic ŋatô su-ŋga, ti yac neŋ gêbôm ŋatô siŋ. 22 Bocdinaŋ kwahic dec yac oc dakôm bocke? Ŋac oc sêŋgô ŋawaê bu am mweŋ su. 23 D ec yac gauc gêm bu am kôm b ocdec. Yac mba lau hale dec sêmbo, naŋ sêmatiŋ yom tu bu sênem dabuŋ dau-ŋga.* Yom naŋ lau dinaŋ sêmatiŋ tidôŋ, naŋ sêsam yêc Yom Inglis bu ‘Nazirite Vow.’ Lau naŋ sêmatiŋ yom dau, naŋ sêtimêtê dau ŋapep ti sem dabuŋ dau tu bu sênem akiŋ Anötö, e yom dau ŋatêm pacndê. Ŋac oc sêŋgapiŋ si kêclauŋ dom e têm dau pacndê, dec sêŋgaliŋ kêclauŋ hoŋ su ma sêkêŋ da ŋatô yêc lôm dabuŋ. Alic Nam 6:1-21. 24 Bocdinaŋ am kôc lau dau sa ma êmkuc yac lau Israel-ŋga neŋ lêŋ tamasaŋ dauŋ ŋawasi sa yêc Anötö aŋgô-ŋga, ma nem dabuŋ daôm whiŋ ŋac. Nem ŋac sa ma nemlhi gêŋ bocke naŋ sêpônda bu sêndic dabiŋ yom naŋ sêmatiŋ têŋ Anötö, ma sêŋgaliŋ ŋac kêclauŋ su. Kôm bocdinaŋ dec lau Jerusalem-ŋga oc sêŋyalê bu yom naŋ sêŋgô pi am, naŋ ŋahu mbasi. Ŋac oc sêlic bu am daôm sap yac neŋ yomsu dôŋ ma sa lêŋ hoŋ ŋapep. 25 Ma yom naŋ yac tamatiŋ pi lau gameŋ apa-ŋga naŋ sêkêŋ whiŋ Yisu, ma dato sip bapia ma dakêŋ têŋ ŋac su, naŋ dec yac oc daseŋ su dom. Yac dato têŋ ŋac bu sêneŋ gêŋ daneŋ-ŋga naŋ lau sêkêŋ ti da têŋ anötöi gwam naŋ dom, ma dac ma wata ti dac, naŋ sêneŋ daŋ dom bocdinaŋ. Ma dato bu sêkôm mêtê mockaiŋ-ŋga dom.”
26 Têŋ galaŋsê Pol kôc lau hale dinaŋ sa, goc gic hu têm tu bu êmasaŋ dau ŋawasi sa yêc Anötö aŋgô-ŋga, ma kêkuc lêŋ sênem dabuŋ dau-ŋga whiŋ ŋac. Goc iŋ sôc lôm dabuŋ gi bu kêŋ ŋawaê têŋ dabuŋsiga pi bêc bocke ŋac si ndoc sênem dabuŋ dau-ŋga oc pacndê, ma ŋac tigeŋ-tigeŋ oc sêkêŋ si da.
Sêkôc Pol dôŋ
27 Pol ndê bêc 7 bu êmasaŋ dau ŋawasi sa-ŋga kêpiŋ bu pacndê, ma lau Israel-ŋga ŋatô akêŋ gameŋ Esia-ŋga sêlic iŋ yêc lôm dabuŋ. Goc sêli lau hoŋ ŋalôm sa bu sêkôc iŋ dôŋ. 28 Ŋac sêmbwêc, “Mac lau Israel-ŋga, ameŋ anem yac sa. Alic ŋgac dec. Iŋ ŋgac naŋ kêdôhôŋ lau tôm gameŋ hoŋ, ma pu yac lau Israel-ŋga ti yac neŋ yomsu, ma pu gameŋ dindec whiŋ. Ma gêŋ daŋ tiyham. Iŋ kôc lau Grik ŋatô sêsôc lôm dabuŋ ŋabatêmndö sêmeŋ, dec kôm gameŋ dabuŋ dindec ŋadômbwi sa.” 29 Ŋac sêsôm yom dinaŋ ŋahu bu muŋ-ŋga sêlic ŋgac Epesas-ŋga daŋ ŋaê Tropimus, mbo malac Jerusalem whiŋ Pol. Ma ŋac gauc gêm bu mboe Pol kôc iŋ têŋ lôm dabuŋ gi. 30 Têŋ dinaŋ lau malac-ŋga hoŋ sêli dau sa ŋandô ma sic dau sa sêpitigeŋ yêc lôm dabuŋ ŋabatêmndö. Ŋac sêkôc Pol dôŋ ma sêhê iŋ sa awê gi, goc lau sic gameŋ dau ŋagatam ahuc. 31 Ŋac sêkôm bu sêndic iŋ ndu sêmbo, ma lau siŋ Rom-ŋga si ŋadau ŋgô ŋawaê bu lau malac Jerusalem-ŋga hoŋ sêli dau sa. 32 Goc ŋagahô iŋ kôc lau siŋ-ŋga ti ŋac si lau bata ŋatô, ma sênti sêtêŋ lau toŋ dinaŋ si. Ma têŋ ndoc lau dau sêlic ŋgac bata ti iŋ ndê lau siŋ-ŋga, naŋ sic Pol tiyham dom.
33 Goc lau siŋ si ŋadau kôc ndê lau ma sêkôc Pol dôŋ, ma iŋ gic atu bu sêsô iŋ dôŋ ŋa sen lu. Goc iŋ ndac lau bu iŋ asa, ma iŋ kôm sac bocke. 34 Lau yêc toŋ atu ŋalôm sêmbwêc yom tidau-tidau, dec ŋgac dau kêyalê bu iŋ gitôm dom bu tap gêŋ dau ŋahu sa. Goc iŋ gic atu bu sêkôc Pol sêtêŋ lau siŋ-ŋga si gameŋ sêndi. 35 Têŋ ndoc sêhôc asê tuŋbôm ŋa-têc naŋ yêc gameŋ dau ŋasactô, naŋ lau sêkôm mwasac ŋaŋga bu sêndic Pol ndu. Tu dinaŋ-ŋga lau siŋ-ŋga sêhôc iŋ sa lôlôc bu sêkôc iŋ sôc ŋac si gameŋ sêndi. 36 Ma lau toŋ atu naŋ sêŋkuc, naŋ sêmbwêc ŋapaŋ, “Ndic iŋ ndu! Ndic iŋ ndu!”
37 Lau siŋ-ŋga bu sêkôc Pol sôc ŋac si gameŋ ŋalôm ndi, magoc iŋ ndac ŋac si ŋadau bocdec bu, “Gitôm bu wasôm yom daŋ têŋ am, me?” Ma ŋgac dau ndac, “Am kêyalê yom Grik, a? 38 Aö gam gauc bu am ŋgac Isip-ŋga naŋ ndoc dê giŋga su, gic nem lau gitôm 4,000 sa yêc gameŋ sawa, ma kêgilí ŋac bu sêndic siŋ têŋ lau Rom-ŋga.” 39 Magoc Pol sôm, “Mba! Aö ŋgac Israel-ŋga daŋ, ma aneŋ malac Tasis yêc gameŋ Silisia-ŋga. Iŋ malac ŋambwa dom, malac tiwaê. Kwahic dec aö bu wandac am gitôm bu wasôm yom têŋ lau dindec, me mba?” 40 Lau siŋ-ŋga si ŋadau gôlôc, dec Pol kac dau kwi kalhac têc, ma gic amba têŋ lau bu sênem dau dôŋ. Ma têŋ ndoc gameŋ ŋaŋeŋ sa, naŋ gic hu sôm yom têŋ ŋac ŋa Yom †Hibru.
*21:23 Yom naŋ lau dinaŋ sêmatiŋ tidôŋ, naŋ sêsam yêc Yom Inglis bu ‘Nazirite Vow.’ Lau naŋ sêmatiŋ yom dau, naŋ sêtimêtê dau ŋapep ti sem dabuŋ dau tu bu sênem akiŋ Anötö, e yom dau ŋatêm pacndê. Ŋac oc sêŋgapiŋ si kêclauŋ dom e têm dau pacndê, dec sêŋgaliŋ kêclauŋ hoŋ su ma sêkêŋ da ŋatô yêc lôm dabuŋ. Alic Nam 6:1-21.