3
Salomo gêjam Parao latuo kêtu nê awê
Go Salomo kêmoatiŋ poac gêwiŋ lau Aiguptunêŋ kiŋ Parao ma gêjam Parao latuo kêtu nê awê ma kêkôc eŋ jagêŋgôŋ Dawidnê malac acgom, e eŋ gêjac dabiŋ tau nê andu kapôêŋ to Apômtaunê lôm dabuŋ ma tuŋbôm, taŋ kêgi Jerusalem auc naŋ, ŋakôm. Mago lau sêkêŋ da aŋga gamêŋ ŋabau ŋapaŋ gebe gêdêŋ ŋasawa tonaŋ sêkwê andu teŋ kêtu Apômtaunê ŋaêŋa su atom tageŋ. Mago Salomo têtac gêwiŋ Apômtau ma kêsêlêŋ kêtôm tama Dawid nê ŋagôliŋ, tageŋ eŋ kêkêŋ da to gêsôb jadauŋ aŋga gamêŋ ŋabau gêwiŋ.
Salomo nê da to mec aŋga Gibeon
Gêdêŋ ŋasawa teŋ kiŋ gêja Gibeon gebe êkêŋ da aŋga tonaŋ, gebe gamêŋ tonaŋ kêtu gamêŋ ŋabau towae kapôêŋ kêlêlêc. Salomo kêkêŋ daja 1,000 aŋga altar tonaŋ. Aŋga Gibeon Apômtau geoc tau lasê gêdêŋ Salomo ŋa mê gêdêŋ gêbêc ma Anôtô kêsôm gebe “Oteŋ gêŋ teŋ, taŋ jakêŋ êndêŋ aôm naŋ.” Salomo kêsôm gebe “Aôm kômoasiŋ nêm sakiŋwaga aê tamoc Dawid ŋanôgeŋ gebe eŋ kêsêlêŋ gêmoa aôm laŋômnêm tobiŋgêdêŋ ma laŋônêm sawageŋ. Ma aôm gôjac têku nêm moasiŋ tonaŋ ma kôkêŋ latu, taŋ galoc gêŋgôŋ ênê lêpôŋ naŋ, gêdêŋ eŋ. O Apômtau, ŋoc Anôtô, galoc aôm kôkêŋ nêm sakiŋwaga kêtu kiŋ gêjô aê tamoc Dawid su, mago aê amboac ŋapalê sauŋ teŋ tec gamoa. Aê kapô lêna lêŋ jasa to jasô janaŋa. Ma nêm sakiŋwaga aê kakô nêm lau, taŋ aôm kôjaliŋ sa naŋ, ŋalêlôm. Êsêac lau-m kapôêŋanô e ŋac teŋ êtôm êsa êsêac sa to êsam nêŋ ŋanamba lasê êŋgôm êtôm atom. Amboac tonaŋ ôkêŋ ŋalêlôm tokauc êndêŋ nêm sakiŋwaga aê gebe janam gôliŋ nêm lau ŋapep to jajala ŋajam to sec gebe asa êtôm gebe ênam gôliŋ nêm lau-m kapôêŋ tonec.”
10 Apômtau gêŋô biŋ, taŋ Salomo keteŋ naŋ ŋajam. 11 Ma Anôtô kêsôm gêdêŋ eŋ gebe “Aôm koteŋ gêŋ tonaŋ ma koteŋ kêtu ômoa nom e ŋêŋgeŋ me ôtap awa taêsam sa me ôku nêm ŋacjo tuluŋa nec atom. Mago koteŋ mêtê tokaucŋa gebe ôjala gêŋ ŋajam to gêdêŋŋa. 12 Tec ôlic acgom, galoc aê jaŋgôm biŋ, taŋ koteŋ naŋ, ŋanô êsa. Ôlic acgom, aê oc jakêŋ ŋalêlôm tokauc, taŋ êjala biŋ naêndêŋgeŋ êndêŋ aôm. Ŋac teŋ kêtap ŋalêlôm amboac tonaŋ sa gêmuŋ aôm atom ma teŋ oc êndaŋguc aôm atom amboac tonaŋgeŋ. 13 Ma gêŋ taŋ koteŋ atom naŋ, aê gabe jakêŋ êndêŋ aôm amboac tonaŋ. Aê oc jakêŋ awamata to waem, taŋ kiŋ teŋ kêtap sa atom tageŋ naŋ. 14 Ma aôm embe ôsa aêŋoc lêŋ ma ojop ŋoc ŋagôliŋ to biŋsu êtôm tamam Dawid kêmasaŋ naŋ, go aê gabe janac têku nêm têm ômoa matam jaliŋa ŋêŋgeŋ êwiŋ.”
15 Ma Salomo mata gêlac ma gêlic gebe gêc mê teŋ. Go eŋ gêmu gêja Jerusalem ma jakêkô Apômtaunê poac ŋakatapa ŋanêmŋa ma kêkêŋ daja to dawama ma geno moasiŋ kapôêŋ teŋ kêtu nê sakiŋwaga samobŋa.
Salomo kêmêtôc biŋ ŋawapac teŋ
16 Gêdêŋ tonaŋ mockaiŋo luagêc dêdêŋ kiŋ sêja ma sêkô eŋ laŋônêm. 17 Ma awê teŋ kêsôm gebe “O ŋoc ŋatau, ôŋô acgom. Aêagêc awê tonec aŋgôŋ andu tageŋ. Eŋ gêmoa ma aê kakôc ŋapalê teŋ. 18 Bec têlêac gêjaŋa, gocgo eŋ kêkôc teŋ kêdaguc. Aêagêc aŋgôŋ awiŋ tauŋ ma teŋ gêmoa andu tau gêwiŋ atom. Aêagêc tauŋgeŋ tec amoa. 19 Gêdêŋ gêbêc teŋ awê tonec nê ŋapalê gêmac êndu gebe eŋ gêsac eŋ êndu. 20 Ma eŋ gêdi gêdêŋ gêbêcauc ma kêkôc ŋoc ŋapalê su aŋga aê gêdêŋ taŋ nêm sakiŋwagao gêc su naŋ, ma kêkêŋ gêlô tau nê su ma ketoc nê ŋapalê ŋamatê gêc gêwiŋ aê. 21 Gêdêŋ bêbêc gadi sa gebe jakêŋ su ŋoc ŋapalê e galic gebe eŋ gêmac êndu su. Mago gêdêŋ bêbêc, gêdêŋ taŋ kasala eŋ ŋapep naŋ, aê kajala gebe ŋoc latuc, taŋ kakôc naŋ atom.” 22 Mago awê teŋ kêsôm gebe “Masi, aêŋoc ŋapalê mata jali ma aômnêm ŋapalê ŋamatê.” Ma awê ŋamataŋa kêsôm gebe “Masi, aômnêm ŋapalê gêmac êndu ma mata jali aêŋoc.” Êsêagêc sêsôm amboac tonaŋ sêmoa kiŋ laŋônêmŋa.
23 Go kiŋ tau kêsôm gebe “Awê teŋ kêsôm ŋapalê, taŋ gêmoa mata jali tonec naŋ, aêŋoc ma aôm latôm gêmac êndu matêgeŋ. Ma awê teŋ kêsôm gebe Masi, aômnêm ŋapalê gêmac êndu ma aê latuc tec mata jali gêmoa.” 24 Ma kiŋ kasôm gebe “Akôc siŋ teŋ êndêŋ aê.” Amboac tonaŋ sêkôc siŋ teŋ dêdêŋ kiŋ sêja. 25 Ma kiŋ tau kêsôm gebe “Asêlê ŋapalê mata jali êkôc êna luagêc ma akêŋ ŋamakeŋ êndêŋ awê teŋ ma ŋamakeŋ êndêŋ teŋ.” 26 Go awê, taŋ nê latu mata jali gêmoa naŋ, taê walô nê ŋapalê ma kêsôm gêdêŋ kiŋ gebe “O ŋoc ŋatau, ônac ŋapalê êndu atom, eŋ mata jaligeŋ êndêŋ awê tonaŋ.” Ma awê teŋ kêsôm gebe “Ŋapalê êtu aêŋoc to ênê atom, asêlêmaŋ.” 27 Go kiŋ tau gêjô êsêagêc aweŋ ma kêsôm gebe “Anac ŋapalê êndu atom, akêŋ eŋ tomata jaligeŋ êndêŋ awê ŋamataŋa gebe eŋ ŋapalê têna.” 28 Israel samob sêŋô mêtôc tonaŋ, taŋ kiŋ tau kêmêtôc naŋ, ŋawae ma êsêac têtêc nêŋ kiŋ gebe êsêac sêjala gebe Anôtônê kauc gêwiŋ eŋ ma kêmêtôc biŋ jagêdêŋgeŋ.
4:1-34 Môkêlatu tonec kêsa Salomonê laumata towae sa, taŋ sêjam sakiŋ sêmoa Salomo ŋalabu naŋ. Sêwa Salomo nê awa sa ma kêsôm biŋ kêtu Salomonê kauc towae kapôêŋŋa.