1 Waklavôŋ anêŋ athêŋ nena Eyaŋ Polom Yis Mi lêk habobo ba thêlô elam waklavôŋ êŋ nena Hale Ba Hi.* Sêbôk ba Wapômbêŋ hêv anêŋ aŋela atu ba idum ku injik anyô vônô ma hik ŋê Ijip iniŋ nali vônô. Ma doŋtom ŋê Islael esaba thalaleŋ hathak unyak abôlêk ba intu aŋela miŋ hik iniŋ nali ami. Yani hayê thalaleŋ ma hatak ma hale ba hi. 2 Ma ŋê bêŋbêŋ êbôk da lôk ŋê lôkauk hathak abô balabuŋ êbôlêm loŋôndê ek nijik Yisu vônô ek malê nena thêlô êkô ek avômalô. 3  * Jon 13:2,27Ma Sadaŋ halôk Judas Iskaliot la. Yani ma ŋê ku laumiŋ ba lahavuju takatu te. 4 Yani hi ba hanaŋ abô haviŋ ŋê bêŋbêŋ êbôk da lôk unyak matheŋ iniŋ sôp bidoŋ nena yani tem enaŋ Yisu bêŋ aisê? 5 Ŋê êŋ leŋiŋmavi ma thêlô evak abô ek nênêm valuseleŋ êndêŋ yani. 6 Êŋ ma Judas halôk hathak thêlôniŋ abô ba hadum ek nêm Yisu êndôk thêlô baheŋiŋ êndêŋ wak te atu ba avômalô miŋ êmô haviŋ Yisu ami.

7  * Kis 12:1-27Waklavôŋ anêŋ athêŋ nena Eyaŋ Polom Yis Mi hayô. Wak êŋ ma thêlô ik boksipsip nakaduŋ te vônô ek leŋiŋhabi waklavôŋ anêŋ athêŋ nena Hale ba Hi. 8 Êŋ ma Yisu hêv Pita lo Jon ba i ma hanaŋ, “Mamu unu nôpôpêk nôm waklavôŋ Hale ba Hi ek alalô aŋgaŋ.”

9 Ma thai enaŋ hik Yisu liŋ, “Yai napôpêk nôm êmô êsê?”

10 Ma Yisu hanaŋ hadêŋ thai nena, “Odaŋô. Mamu unu malak bêŋ kapô ma tem nôpôm anyô te hawa ŋaŋ lôk uŋ. Ma nosopa yani ba numbitak nôyô unyak atu ba yani habitak hayô ba hi. 11 Êŋ ma nonaŋ êndêŋ unyak anêŋ alaŋ nena, ‘Kêdôŋwaga hanaŋ hik o liŋ nena unyak kapô atu ba yaŋgaŋ nôm waklavôŋ Hale ba Hi imbiŋ yenaŋ ŋê ku hamô êsê?’ 12 Êŋ ma tem injik unyak kapô bêŋ atu ba hêk vuliŋ thô êndêŋ mamu. Unyak kapô êŋ ma nômkama sapêŋ bôk hamô yôv. Ba intu nôpôpêk nôm êmô loŋ êŋ.”

13 Êŋ ma thai i ma êpôm nômkama sapêŋ hatôm atu ba yani hanaŋ. Êŋ ma thai êpôpêk waklavôŋ Hale ba Hi anêŋ nôm.

14 Wakma nejaŋ nôm hayô ma Yisu hayaŋ nôm hamô haviŋ anêŋ aposel. 15 Ma Yisu hanaŋ hadêŋ thêlô nena, “Ya vovaŋ ek yaŋgaŋ nôm waklavôŋ Hale ba Hi imbiŋ môlô vêm ka yanja vovaŋ. 16 Yahanaŋ avanôŋ nena tem miŋ yaŋgaŋ nôm êntêk esak loŋbô ami endeba waklavôŋ Hale ba Hi injik anôŋ ênjêk Wapômbêŋ anêŋ loŋ lôkliŋyak am.”

17 Ma yani hawa waiŋ lôk tase ma hêv lamavi ma hanaŋ, “Noja ba nunum imbiŋ am. 18 Yanaŋ êndêŋ môlô nena tem miŋ hatôm yanum waiŋ esak loŋbô ami endeba Wapômbêŋ anêŋ loŋ lôkliŋyak êlêm am.”

19 Ma yani hawa polom te ma hêv lamavi ma haya ba hêv hadêŋ thêlô ma hanaŋ, “Êntêk ma yenaŋ vathiap atu ba yahêv ek nêm môlô sa. Nundum aêŋ ek lemimimbi ya.”

20 Eyaŋ vêm ma hadum aêŋ hathak tase lôk waiŋ ma hanaŋ, “Êntêk ma tabô lukmuk atu ba yahavak hathak yenaŋ thalaleŋ ba tem yaŋgasô ek nêm môlô sa. 21  * Sng 41:9; Jon 13:21-22Ma doŋtom odaŋô. Ôpatu ba tem enaŋ ya bêŋ lêk hayaŋ nôm haviŋ ya. 22 Anyô Anêŋ Nakaduŋ atu tem indum êtôm atu ba Wapômbêŋ bôk hanaŋ yôv, ma doŋtom alikakna. Malaiŋ bêŋ ek ôpatu ba hanaŋ yani bêŋ.” 23 Ŋê ku elaŋô abô êŋ ma thêlôda enaŋ hik i liŋ nena, “Opalê te tem indum nôm êŋ?”

24  * Luk 9:46Ma Yisu anêŋ ŋê ku êkôki nena thêlôniŋ opalê tem êtôm thêlôniŋ anyô bêŋ êmô loŋ lôkliŋyak atu ba tem imbitak embeŋ yam. 25  * Mat 20:25-27; Mak 10:42-45Ma Yisu hanaŋ hadêŋ thêlô nena, “Avômalô daluk iniŋ kiŋ ethak ebam i ba ibuliŋ ŋê takatu ba êmô thêlô vibiŋ. Ma ŋê lôk athêŋ leŋiŋhaviŋ avômalô nebam thêlô nena ‘Ŋê wapôm mavi’. 26  * Mat 23:11; Mak 9:35Ma doŋtom môlô miŋ nundum aêŋ ami. Môlônim anyô lôk athêŋ indum êtôm anyô athêŋ mi. Ma môlônim anyô bêŋ indum ku êtôm anyô ku oyaŋ. 27  * Jon 13:12-15Opalê te ma anyô bêŋ, ôpatu ba halôk hamô ba hayaŋ nôm mena ôpatu ba hapôpêk nôm? Ôpatu ba halôk hamô ba hayaŋ nôm, aêŋ e? Ma doŋtom yahamô haviŋ môlô hatôm anyô ku te.

28 “Môlô takatu ba malaiŋ lomaloma habitak ma doŋtom ômô haviŋ ya denaŋ. 29-30  * Mat 19:28Ma yahêv athêŋ ‘kiŋ’ hadêŋ môlô hatôm wakamik hêv hadêŋ ya ek môlô tem oŋgwaŋ nôm lôk nunum ŋaŋ imbiŋ ya êmô yenaŋ loŋ lôkliŋyak. Ma môlô tem nôtôm kiŋ ek noyabiŋ avômalô Islael ôdôŋ laumiŋ ba lahavuju takatu.”

31 Ma Yisu hanaŋ, “Saimon, Saimon, ondaŋô. Sadaŋ hanaŋ hik Wapômbêŋ liŋ ek yani êyôkwiŋ môlô êtôm lovak hayôkwiŋ alokwaŋ te ek ênjê nena o lôklokwaŋ mena mi e? 32  * Jon 17:15Ma doŋtom lêk yahateŋ mek yôv ek anêm hôêvhaviŋ miŋ nêm yak ami. Ma hole o liliŋ, êŋ ma ombatho môlôviyaŋ loŋ.”

33 Ma doŋtom Pita hanaŋ, “Anyô Bêŋ, ya anyô lôklokwaŋ ba ya hatôm yamô koladôŋ ba yama imbiŋ o.”

34 Ma doŋtom Yisu hanaŋ nena, “Pita, yanaŋ êndêŋ o nena bôlôvôŋ êntêk ma tale miŋ halaŋ ami denaŋ, ma tem onaŋ êtôm bôlôŋ lô nena hôthôŋ ya paliŋ.”

35  * Luk 9:3; 10:4Yôv ma Yisu hanaŋ hadêŋ thêlô aêntêk, “Bôk yahêv môlô ba u ma miŋ môlô owa valuseleŋ lôk vak lôk vemimkapô bokŋgôp haviŋ môlô ami. Wak êŋ ma môlô nômkama mi e?”

Ma thêlô enaŋ, “Mi, hamô.”

36 Ma Yisu hanaŋ hadêŋ thêlô nena, “Ma doŋtom lêk anêm valuseleŋ lôk vak hamô ma noja. Ma o biŋ vovak mi, ma nêm anêm kwêv daim ek nênêm vuli ma onja biŋ vovak esak. 37  * Ais 53:12Ek malê nena Wapômbêŋ anêŋ kapya hanaŋ aêntêk, ‘Thêlô tem nêgê yani êtôm anyô kambom te.’ Abô êŋ tem injik anôŋ esak ya ma nômkama sapêŋ atu ba hathak ya ma anêŋ daŋ tem êyô.”

38 Ma thêlô enaŋ, “Anyô Bêŋ, nôŋgô yêlôaniŋ biŋ vovak ju êntêk hamiŋ.”

Ma Yisu hanaŋ hadêŋ thêlô nena, “Yôv.”

39 Yisu hatak Jelusalem ma hi Dum Oliv hatôm hathak hadum, ma ŋê ku esopa yani. 40 Yisu hayô loŋ êŋ ma hanaŋ hadêŋ thêlô nena, “Noteŋ mek ek miŋ nônêm yak ba nundum kambom ami.” 41 Ma hatak thêlô ba hi daim dokte. Ma halek vadôŋ lêlô ma hateŋ mek aêntêk, 42 “Wakamik, lemhaviŋ nêm tase êntêk vê ênjêk ya, ma nêm vê. Ma doŋtom miŋ osopa yenaŋ yaleŋhaviŋ ami. Mi, osopa oda anêm lemhaviŋ.”

43 Ma aŋela te anêŋ leŋ hayô ek yani ma havatho yani loŋ. 44 Yisu kapô malaiŋ kambom ba hateŋ mek lôklokwaŋ ba vovanik hatektek halôk pik hatôm thalaleŋ.

45 Yani hateŋ mek yôv ma haviyô hamiŋ ma hi hadêŋ anêŋ ŋê ku ma hayê thêlô êk sôm ek malê nena thêlôniŋ kapôlôŋiŋ malaiŋ kambom. 46 Ma hanaŋ hadêŋ thêlô, “Môlô ôêk sôm eka? Numbiyô noteŋ mek ek miŋ nônêm yak ba nundum kambom ami.”

47 Yisu hanaŋ abô denaŋ ma avômalô bêŋ anôŋ êyô. Ôpatu ba elam nena Judas, yani ma ŋê ku laumiŋ ba lahavuju takatu te, intu halom thêlô ba êlêm. Yani hayô ek indiŋu Yisu, 48 ma doŋtom Yisu hanaŋ hik ôpêŋ liŋ aêntêk, “Judas, hudum ek undiŋu Anyô Anêŋ Nakaduŋ atu ek onaŋ yani bêŋ e?”

49 Êŋ ma ŋê ku eyala nôm atu ba tem imbitak ba intu enaŋ, “Anyô Bêŋ, yêlô naŋgik thêlô esak biŋ vovak e?” 50 Êŋ ma thêlôniŋ anyô te hale anyô bêŋ habôk da anêŋ anyô ku te limbuk vianôŋ vê.

51 Ma Yisu hayê ma hanaŋ, “Dô.” Ma hatak baŋ hayôhêk ôpêŋ limbuk ma habitak mavi hathak loŋbô.

52 Êŋ ma Yisu hanaŋ hadêŋ ŋê bêŋbêŋ êbôk da lôk unyak matheŋ iniŋ sôp bidoŋ lôk ŋê bêŋbêŋ takatu ba êlêm ek nebaloŋ yani aêntêk, “Ya ma anyô kambom anôŋ ba intu owa biŋ vovak lôk okdiba ba ôlêm ek nobaloŋ ya e? 53 Aisê? Wak nômbêŋ intu ma yahamô unyak matheŋ anêŋ piklêvôŋ haviŋ môlô ma miŋ ovaloŋ ya ami eka? Ma doŋtom lêk ma momaŋiniŋ hayabiŋ pik ba intu môlônim waklavôŋ.”

54  * Mak 14:53-54Ma evaloŋ Yisu ba ewa ba i êyô anyô bêŋ habôk da anêŋ unyak. Ma Pita hasopa haveŋ yam ma doŋtom haveŋ daim dokte. 55 Anyô doho ebaŋ atum hamô unyak êŋ anêŋ badêŋ kapô, ma Pita hi halôk hamô haviŋ thêlô. 56 Pita hamô atum deda ma avi ku te hatitiŋ yani ma hanaŋ, “Anyô êntêk ma hathak hamô haviŋ Yisu.”

57 Ma doŋtom Pita hanaŋ, “Livôŋ, yahathôŋ ôpêŋ paliŋ.”

58 Kasana ma anyô yaŋ hayê yani ma hanaŋ, “O ma ŋê takatu iniŋ anyô te.”

Ma doŋtom Pita hanaŋ, “Mi anôŋ.”

59 Yani hamô hatôm wakma te ma anyô yaŋ hanaŋ lôklokwaŋ hathak loŋbô nena, “Avanôŋ biŋ, yani ma anyô Galili te. Aêŋ ba yani ma Yisu anêŋ anyô ku te.”

60 Ma Pita hanaŋ, “Aiyaŋ, yahathôŋ anêm abô paliŋ!” Pita hanaŋ denaŋ ma tale halaŋ. 61 Ma Anyô Bêŋ hik i liliŋ ma hatitiŋ Pita ma Pita lahabi anêŋ abô atu ba hanaŋ, “Tale miŋ halaŋ ami denaŋ ma tem onaŋ êtôm bôlôŋ lô nena hôthôŋ ya paliŋ.” 62 Êŋ ma Pita hale yaiŋ ma lahiki ba halaŋ bêŋ.

63 Ŋê takatu ba evaloŋ Yisu enaŋ abôma hathak yani ma ik yani. 64 Thêlô ivuliv thohavloma siŋ ma ik yani ba enaŋ nena, “O plopet te ma onaŋ nena opalê intu hik o?” 65 Ma enaŋ abô kambom lomaloma hadêŋ yani haviŋ.

66 Haviyô hayaŋ ma avômalô Islael iniŋ ŋê bêŋbêŋ ethak doŋtom ek elaŋô abô. Ŋê bêŋbêŋ êbôk da lôk ŋê lôkauk hathak abô balabuŋ êmô. Ma thêlô ewa Yisu ba enaŋ hik yani liŋ, 67  * Jon 3:12 “Onaŋ êndêŋ yêlô nena o ma Mesia e?”

Ma Yisu hanaŋ hadêŋ thêlô nena, “Yanaŋ abô êŋ êndêŋ môlô, êŋ ma môlô tem miŋ nônêmimbiŋ ami. 68 Ma yanaŋ injik môlô liŋ, ma tem miŋ môlô nonaŋ viyaŋ ami. 69  * Ap 7:56Ma doŋtom yaô ma Anyô Anêŋ Nakaduŋ atu tem êyô êmô Wapômbêŋ lôklokwaŋ anêŋ baŋ vianôŋ êtôm wak nômbêŋ intu sapêŋ.”

70 Ma thêlô sapêŋ enaŋ hik yani liŋ, “Aêŋ ba oda ma Wapômbêŋ anêŋ Nakaduŋ e?”

Ma Yisu hanaŋ hadêŋ thêlô, “Môlôda oyala ba onaŋ.”

71 Êŋ ma thêlô enaŋ, “Aisê ka alalô leŋiŋhaviŋ nadaŋô abô doho imbiŋ? Yani hanaŋ yanida bêŋ ba alalô lêk alaŋô yôv.”