11
Abba-nănăɣ wa ihăn išənnawăn
(Mătti 6:9-13; 7:7-11)
Ašăl iyyăn, itəddal Ɣisa Măssinăɣ dăɣ-edăgg iyyăn, issəmdă ɣas, innʼ-as iyyăn dăɣ-inəṭṭulab-net: «Ălɣalim, səlməd-anăɣ tamădilt n-Măssinăɣ šund a-wa ija Exya i-inəṭṭulab-net.»
Innʼ-asăn ḍarăt-a-wen: «E-d təddalăm Măssinăɣ, ănnăt:
‹Abba,
səmɣărnet ăddinăt isəm-năk wa šăddijăn,
taset-dd Təmmənəya-năk,
ăkfʼ-anăɣ hak ašăl isudar-nănăɣ,
ănš-anăɣ ibăkkaḍăn-nănăɣ ed năkkăneḍ-dăɣ,
nənašš i-wi hanăɣ-ḍallămnen,
wăr toyyed Iblis ăžžurrăbăt-anăɣ,
isiḍəw-anăɣ dăɣ-abăkkaḍ.› »
Akuyəd dăɣ-tamădilt n-Măssinăɣ
(Mătti 7:7-11)
Innʼ-asăn daɣ: «Təssanăm kăwăneḍ iman-năwăn a-s afăl dăɣ-wăn ila iyyăn amidi har t-osa s-ammas n-ehăḍ, innʼ-as: ‹Amidi-nin, əffəd-ahi-dd kăraḍăt tijəlwen făl-a-s leɣ amidi-nin s-iket dd-osa ifal-dd asikəl, ăzzubbăt ɣur-i, wăr-əleɣ a t-əššəkšăɣ›, təssanăm a-s wăr has-mad-ănn amidi-net: ‹Wăr hi-tăsɣăfăd, ăbas ăddobeɣ tanăkra, ehăn iɣfal ămăra-dăɣ, aratăn daɣ ənsan.› Ălleɣeɣ-awăn a-s kud-dăɣ wăr ibded i-ad-t-ăkf a-wa dăɣ-s ittăr dăɣ-idəm n-təmmidəwa ta n-jere-săn, ad-has-t-ăkf făl təssəba n-tăkrakiḍt ta mad-has-umas a-wen afăl əslăn ăddinăt i-tăkunt ta ija.
Ǝnneɣ-awăn: ădəlăt Măssinăɣ, ad-kăwăn-ăkf, əmmăɣăt, ad-təjrəwăm; ăɣrăt-t, ad-hawăn-ăkawăn. 10 Ere idălăn, ad-ikrəš, ere immăɣăn, ad-ijrəw; ere iɣrăn Măssinăɣ dăɣ-tămăɣatert t-tărmasăt, ad-has-tăt-ikkəs.
11 Ǝndek abba dăɣ-wăn wa s-e-d t-idăl rure-s dăɣ-emăn, ad-t-ăkf taššălt? 12 Meɣ əndek wa s-e-d t-idăl dăɣ-tekăkit, ad-t-ăkf teẓerdəmt? 13 Ɣas kunta kăwăneḍ-i n-inăllăbăsăn, təssanăm isuf n-a-wa olăɣăn i-aratăn-năwăn, ăbʼ-ăṭṭăma n-ad-wăr kăwăn-ikfa Abba-năwăn-i ihăn išənnawăn Unfas Šăddijăn, afăl t-dălăm dăɣ-s.»
Tărna ta n-Ɣisa, wăr toher hărăt d-ta n-Iblis
(Mătti 12:22-30; Marqəs 3:22-27)
14 Ikkăs Ɣisa ḍarăt-a-wen dăɣ-ăhaləs iyyăn alšin has-igdalăn măjrăd, izjăr-t alšin, imməjrăd ɣas, ămoos a-wen tăkunt i-ăddinăt. 15 Ad-jannen iyyăḍ dăɣ-săn: «A-wa tărna n-Abălzăbil, Iblis wa n-ămănokal n-alšinăn a-s itakkăs alšinăn dăɣ-ăddinăt.»
16 Ǝttărăn wi iyyăḍnen ad-t-arəmən, ənnăn-as: «Ăj data-năɣ iji n-Măssinăɣ hanăɣ-issətbătăn a-s tidət-dăɣ a-s, Măssinăɣ a kăy-dd-ăšmašălăn.» 17 Ilmăd Ɣisa ɣur-iman-net a-wa ihăn ənniyăt-năsăn, innʼ-asăn: «E d t-illăm əddəwəl s-dd-əqqălăn məssaw-s əknasăn jer-iman-năsăn, ad-t-iba; ehăn daɣ wa s-dd-əqqălăn məssaw-s əknasăn jer-iman-năsăn, ad-ănd. 18 Afăl-dd iqqăl Iblis iknas iməššerəkăn-net, əndek əmmək wa s-e-tăhaj təmmənəya-net? Wădden tənnăm năkk, tărna ta n-Abălzăbil a-s takkăsăɣ alšinăn dăɣ-ăddinăt? 19 Kunta daɣ a-wa jănnem tidət, adiš inəṭṭulab wi-năwăn əntăneḍ, mi tăn-ikfăn tărna ta s-takkăsăn alšinăn dăɣ-ăddinăt? Inəṭṭulab-năwăn en-dăɣ a-s ilkam ad-ăjjayhən fălla-wăn, səḍləmăn-kăwăn. 20 Măšan, kunta năkk, tărna n-assəkăḍ n-Măssinăɣ a-s takkăsăɣ alšinăn, adiš Təmmənəya n-Măssinăɣ, təllʼ-e jere-wăn.
21 A ikkʼ ăhaləs n-anăkfor ijbas făll-tăẓoli-net, iɣlaf ehăn-net, ad-ogaẓ ehăre-net 22 măšan, afăl fălla-s dd-oḍa ere t-ojărăn ăṣṣahăt, ad-t-ărn, ahăɣ dăɣ-s tăẓoli-net ta făll-ăsifălla, uẓan ḍarăt-a-wen ehăre-net.
23 Ǝlmədăt a-s ere hi-wărăn irha-dăɣ, a-di, ašănjo-nin; ere daɣ wa hi-wărăn itilal s-asdu, ašəmmăhəš ɣas a t-išlan.
A-wa ihăn iba n-tătubt təmdat
(Mătti 12:43-45)
24 E-d izjăr alšin ăwadəm, ad-ăkk tinariwen i-ad-dăɣ-snăt immăɣ i-edăgg dăɣ-ăssunfa, afăl has-t-ăba, ad-ănn i-iman-net: ‹Năkk-i-dăɣ, ma hi-idgaẓăn, ăqqəlăɣet ɣas ehăn-in wa dd-fălăɣ.› 25 Afăl dd-iqqăl edăgg wa ifăl s-tizarăt, ad-t-dd-ass ifraḍ, ămmujnăt. 26 Igləw ălwăqq-wen, awəy-dd əssa alšinăn t-ojărnen tăllăbăst, əjjəšăn ăwadəm-ənnin-dăɣ, əzzăɣăn dăɣ-s; umas a-s talɣa n-ăwadəm-en ta tăzzarăt, təššăm i-ta təšrăyăt.»
27 Ămmiijrăd Ɣisa dihen-dăɣ a-s təḍkăl tamăḍt tiyyăt emăsli-net dăɣ-tamətte, tənnʼ-as: «Tənḍəḍ i-tăsa ta dd-təzjărăd, tənḍəḍ i-ifăfan-wi təṭṭăḍăd.» 28 Innʼ-as Ɣisa: «Ănn-ak, tənḍəḍ i-wi sajadnen i-măjrăd n-Măssinăɣ, tamašalăn a-wa inna.»
Isətbat n-a-s Măssinăɣ a dd-ăšmašălăn Ɣisa.
(Mătti 12:38-42; Marqəs 8:12)
29 Inhăy Ɣisa a-s tidawăn-dd săr-s ăddinăt ɣas, innʼ-asăn: «Ǝzzurəyăt-ta-dăɣ, tenăllăbăst, wăr təmmăɣ ɣas ar ad-ətwəjjən ijităn n-Măssinăɣ data-s măšan, təlmədet a-s wăr dăɣ-s ilkem iji n-Măssinăɣ săl wa n-ănnăbi Yunəs. 30 Ǝmmək wa s-kăla săr-s ămoos Yunəs iji n-Măssinăɣ i-kăl-Nəniba a-s ija kăraḍ išilan dăɣ-tăsa n-emăn, əmmək-wen-dăɣ daɣ a-s mad-umas Ăgg-ăgg-adəm iji n-Măssinăɣ i-əzzurəyăt-ta-dăɣ. 31 Ašăl wa n-tebădde, ad-dd-tənkăr tămănokalt ta s-kăla tăxkăm făll-ăkall wa n-ajus s-isəm-net Saba, tăjjayh făll-kăl-ăzzăman-i-dăɣ, səḍləm-tăn ed, ənta făl-dd diha dd-imda ăkall i-ad-səjəd i-iməjridăn n-sărho wi ităjj ămănokal Sulăyman. Săjdăt! Ašăl-i-dăɣ, ənhəywăt-ak, illʼ-e jere-wăn ere ojărăn ămănokal Sulăyman măšan hakd a-wen-dăɣ, tunjăyăm s-asjəd-has. 32 Ašăl wa n-tebădde, ad-dd-ənkărăn kăl-aɣrəm wa n-Nəniba, səḍləmăn kăl-əzzurəyăt-ta-dăɣ ed ašăl wa d-hasăn-ixṭăb ănnăbi Yunəs, ătubăn. Săjdăt! Ašăl-i-dăɣ, ənhəywăt-ak, illʼ-e jere-wăn ere ojărăn Yunəs măšan hakd a-wen-dăɣ, tunjăyăm s-ad-tutabăm.»
Tangalt ta n-tefătelt
(Mătti 5:15; 6:22-23)
33 «Wăr t-illa ere isarmasăn tefătelt təzzar iffăr-tăt meɣ tăt-ija daw-ăkoss, ănn-ak, aswăr a tăt-itajj edăgg iḍkalăn i-ad-hannăyăn ăddinăt wi dd-tajjăšnen ehăn ănnur-net. 34 Tiṭṭ-năk a-s tefătelt n-taɣəssa-năk. Afăl toolaɣ tiṭṭ-năk, adiš taɣəssa-năk, hannăy iket-net măšan, afăl wăr toleɣ tiṭṭ-năk, taɣəssa-năk iket-net a ihan tihay. 35 Ɣas he kăyy! Ăj ənniyăt i-iman-năk, wăr-itumaset ănnur-năk tihay i-taɣəssa-năk. 36 Afăl ha taɣəssa-năk iket-net ănnur, wăr tăt-iha făw a ihan tihay, ad-tajjăd ahănay wa tăjjăd afăl hed edăgg tăsimălăwlăw tefătelt.»
Iməskay kăl-faris d-ălɣulam n-Ăṭṭăwrăt
(Mătti 23:1-36; Marqəs 12:38-40; Luqa 20:45-47)
37 Issəmdă Ɣisa măjrăd ɣas, issəklʼ-e u-faris iyyăn ɣur-iman-net. Osă-dd Ɣisa ehăn n-u-faris ɣas, ikkʼ edăgg wa dăɣ-əskarăn imənsiwăn, ăsɣămăr dăɣ-s. 38 Ăkun u-faris dăɣ-a-wa s-issənta Ɣisa tetăte wăr-ăsserăd ifassăn-net s-ălxal wa n-kăl-Ălyăhud. 39 Innʼ-as ălɣalim Ɣisa: «Kăwăneḍ-i n-kăl-faris, šašdajăm afălla n-kara d-ikassăn wi iyyăḍnen, a-s ija a-wen, ammas n-ulhawăn-năwăn, wăr-iḍney ar tikra d-tăllăbăst. 40 Tidət-dăɣ a-s irmas-kăwăn iba n-tayətte! Ajăn wădden wa dd-ijăn afălla n-ăkoss, ənta daɣ a dd-ijăn ammas-net? 41 Ăktăt a-wa ihăn karatăn-năwăn d-ikassăn-năwăn i-tilăqqiwen, dihen, ad-data-wăn išdaj hărăt iket-net.
42 Iməskay kăwăneḍ-i n-kăl-faris! Hakkăm s-iqqud a-wa ămoosăn tămukăst-năwăn dăɣ-ənnăɣnaɣ d-tiyəššawen-ti iyyăḍnen, a-s ija a-wen, təšlalăm-in făll-a-wa ămoosăn iqqud d-tărha n-Măssinăɣ, hărătăn-win-dăɣ a-s ăniihăjja a-s təssəntăm săr-săn, səlkəmăm-asăn amišəl n-wi iyyăḍnen olăɣnen.
43 Iməskay kăwăneḍ-i n-kăl-faris! Tărham tisăqqima ti ănnuflăynen dăɣ-ihănan n-ăddin wi n-kăl-Ălyăhud, ijraẓ-awăn ad-hawăn-tajjăn ăddinăt isofan dăɣ-tišarriten. 44 Iməskay-năwăn făl-a-s, tolăhăm ɣas d-tiẓəska făll-irajjăš ăwadəm wăr-issen s-a-wen, səmməḍəsnăt-t.»
45 Inna iyyăn dăɣ-ălɣulam n-Ăṭṭăwrăt i-Ɣisa: «Ălɣalim, kăyy ya năkkăneḍ-dăɣ, jed-anăɣ erk măjrăd.» 46 Innʼ-as Ɣisa: «Iməskay kăwăneḍ-dăɣ ălɣulam n-Ăṭṭăwrăt! Sawarăm ăddinăt ăẓuk s-iẓẓəwăt aggay-net, a-s ija a-wen, wăr kăwăn-iha ad-hasăn-tilalăm s-aggay-net wăla-dăɣ s-emm n-assəkăḍ. 47 Iməskay kăwăneḍ-i təqqašnen iẓəkwan ăhuskătnen i-ănnăbităn wi ănɣăn abbatăn-năwăn. 48 Ǝmmək-wen-dăɣ a-s saknem a-s tărḍam s-a-wa jăn ed əntăneḍ, ănɣăn-tăn, kăwăneḍ ɣăšăm iẓəkwan-năsăn. 49 A-wen-dăɣ a făl inna Măssinăɣ dăɣ-təmɣăre n-sărho-net:
‹Ad-săr-săn-dd-šəmmišəlăɣ ănnăbităn
d-inəmmušal ăjjootnen,
ad-əjən iman iyyăḍ dăɣ-săn,
ăqquzzəbun wi iyyăḍnen.›
50 Han iman n-ănnăbităn wi ăba ɣur-sănto n-ăddunya har ašăl-i-dăɣ dăɣ-kăl-əzzurəyăt-ta-dăɣ, 51 issəntă-dd a-wen ɣur-iman wi n-Xăbălla-i ăba s-tizarăt făll-ăkall-i-dăɣ har iman wi n-Zăkărya wa n-ămănokal n-kăl-tikutawen wa išrăyăn s-inɣăl ašni-net dăɣ-ehăn n-ămudd wa măqqărăn, jer-edăgg wa n-tikutawen d-edăgg wa šăddijăn. Tidət, ăssiilmădăɣ-kăwăn a-s ăddinăt-win-dăɣ, əḍmanăn iman-năsăn iket-dăɣ-năsăn dăɣ-kăl-əzzurəyăt-ta-dăɣ. 52 Iməskay kăwăneḍ-i n-ălɣulam n-Ăṭṭăwrăt! Təṭṭafăm asăyar wa n-musnăt măšan, wăr ləmmədăm, ăddinăt daɣ wi ărhănen almud, tənkaẓăm-asăn-t.»
53 A-s ifăl Ɣisa ehăn-ənnin-dăɣ, samădadăn ălɣulam d-kăl-faris fălla-s, tajjăn-as isəstanăn ăjjootnen 54 dăɣ-otasăn ad-t-səwwənnən a wărăn oɣed, i-ad-əjrəwăn ăsaru s-t-əssəḍlămăn.