1 După aceste lucruri, Pavel a plecat din Atena și a venit la Corint. 2 A găsit un iudeu numit Aquila, de neam din Pont, care venise de curând din Italia cu Priscila, soția sa, pentru că Claudius poruncise ca toți iudeii să plece din Roma. El a venit la ei 3 și, pentru că practica aceeași meserie, a locuit cu ei și lucra, căci de meserie erau constructori de corturi. 4 În fiecare sâmbătă, el discuta în sinagogă și convingea iudei și greci.

5 Când Sila și Timotei s-au coborât din Macedonia, Pavel a fost împins de Duhul Sfânt să mărturisească iudeilor că Isus este Hristosul. 6 Când aceștia i s-au împotrivit și au blasfemiat, el și-a scuturat hainele și le-a zis: “Sângele vostru să fie pe capetele voastre! Eu sunt curat! De acum înainte, voi merge la neamuri!”.

7 A plecat de acolo și a intrat în casa unui om numit Iustus, care se închina lui Dumnezeu și a cărui casă era lângă sinagogă. 8 Crispus, conducătorul sinagogii, a crezut în Domnul cu toată casa lui. Mulți dintre corinteni, când au auzit, au crezut și au fost botezați. 9 Domnul i-a spus lui Pavel noaptea, printr-o viziune: “Nu te teme, ci vorbește și nu tăcea; 10  căci Eu sunt cu tine și nimeni nu te va ataca ca să-ți facă rău, căci am mulți oameni în această cetate.”

11 Și a locuit acolo un an și șase luni, învățând cuvântul lui Dumnezeu printre ei. 12 Dar, când Gallio era proconsul al Ahaiei, iudeii s-au ridicat de comun acord împotriva lui Pavel și l-au adus înaintea scaunului de judecată, 13 spunând: “Omul acesta convinge pe oameni să se închine lui Dumnezeu contrar Legii”.

14 Dar când Pavel era pe punctul de a deschide gura, Gallio a zis iudeilor: “Dacă ar fi vorba de o greșeală sau de o crimă rea, iudeilor, ar fi cuviincios să vă îngădui; 15 dar dacă este vorba de cuvinte și de nume și de legea voastră, căutați voi înșivă. Căci eu nu vreau să fiu judecător în aceste chestiuni”. 16 Și i-a alungat de pe scaunul de judecată.

17 Atunci toți grecii au prins pe Sostene, căpetenia sinagogii, și l-au bătut înaintea scaunului de judecată. Lui Gallio nu i-a păsat de niciunul dintre aceste lucruri.

18 Pavel, după ce a mai stat încă multe zile, a luat rămas bun de la frați * Cuvântul “frați” aici și acolo unde contextul permite poate fi tradus corect și prin “frați și surori” sau “frați”.și a plecat de acolo în Siria, împreună cu Priscila și Aquila. La Cencreea și-a ras capul, căci avea un jurământ. 19 A ajuns la Efes și i-a lăsat acolo; dar el însuși a intrat în sinagogă și a discutat cu iudeii. 20 Când aceștia l-au rugat să rămână mai mult timp cu ei, el a refuzat; 21 dar, luându-și rămas bun de la ei, a spus: “Trebuie să țin cu orice preț sărbătoarea care urmează la Ierusalim, dar mă voi întoarce la voi dacă Dumnezeu va vrea”. Apoi a pornit din Efes.

22 După ce a debarcat la Cezareea, s-a suit, a salutat adunarea și s-a coborât la Antiohia. 23 După ce a petrecut ceva timp acolo, a plecat și a străbătut în ordine regiunea Galatiei și Frigiei, stabilind pe toți discipolii. 24 Un iudeu pe nume Apolo, de neam alexandrin, om elocvent, a venit la Efes. El era puternic în Scripturi. 25 Acest om fusese instruit în calea Domnului; și, fiind plin de ardoare în duh, vorbea și învăța cu exactitate lucrurile despre Isus, deși nu cunoștea decât botezul lui Ioan. 26 A început să vorbească cu îndrăzneală în sinagogă. Dar Priscila și Aquila, când l-au auzit, l-au luat deoparte și i-au explicat mai exact calea lui Dumnezeu.

27 După ce s-a hotărât să treacă în Ahaia, frații l-au încurajat și au scris ucenicilor să îl primească. După ce a venit, i-a ajutat foarte mult pe cei care crezuseră prin har; 28 pentru că i-a combătut cu putere pe iudei, arătând public, prin Scripturi, că Isus este Hristosul.