12
Isus upozoravalešči pă učenikur
(Mt 10,26–27)
1 Aša mulc ominj su sakupilit dă mar kălka una pă alt kic as re pă lănga Isus. Ali Isus elši u zăs alu učenici aluj: “Loc sama dă kvascu alu farizej! Ala kvas ăj licemjerje.* Ka kum kvasu krešči ăm alot, aša licemjerje krešči ăm ăntragă zajednica. Ku alčilje vorbi: “Păzăcăvă dă la licemjerje alu farizej, kari ăj ka kvasu” ili “Fijec oprezni să nu fijec licemjerni ka farizeji. Reljilje alor ăm ponašanje, utjecalešči pă toc, baš ka kum kvasu krešči am alot.” 2 Njimika nuj akupirit šje no fi dăskupirit, njiš una tajnă kari no fi šćută.† Ku alčilje vorbi: “Ne fijec ka jej, kă Dimizov u duskupira kutotu šje ăj askuns. Dimizov u otkrili kutotu šje ominji aku askunđi. Ominji kutotu u saznali na kraju šje toc askunđi”. 3 Aša dakă ac zăs šjeva ăm tunjerik su šći ăm lumină, šă dakă ac šupunjit šjeva ăm soba avostră aje isto u fi mužjit pă krovur dă kăš.”‡ Kăšurlje alor ăm Izrael ave ravni krovur, a ominji să urkă sus šă šăđe.
Nu vă fijă frikă
(Mt 10,28–33; 12,31–32; Mk 3,28–29)
4 Isus u zăs: “Urtašji amej lasăcămă să vă zăk, nu vă fijă frikă dă eje kari numa vă poći amură tela šă nu poći njimika să vă fakă. 5 Ju vuj zăšji dă šjinji trăbă să vă fijă frikă. Fijă vă frikă dă Dimizov kari poči să amori, atunšje vă poči vărlji ăm pakao. Da anume, dă jăl vă trăbă să vă fijă frikă.
6 Nus šinšj (5) vrăbuj văndući dă doj banj? Dimizov nu mujtă pă njime. 7 A avovă čak šă păru pă kap vi umărat.§ Pučenj să ănkriđenj alu Dimizov. Jăl ščijă maj mult dă kit noj ščijenj. Nu ščijenj čak njiš kit păr avenj pă kap, ali Dimizov ščiji asta kutotu. Nu vă fijă frikă! Voj ščec maj vredni dă gărmadă dă vrăbuj.”
Pă pămănt trăbujenj să priznalenj pă Isus
(Mt 10,32–33; 12,32; 10,19–20)
8 Isus u zăs: “Šjinji gođ pă pămănt mu priznali pă minji ăm nenće alu ominj, Ju Fišjoru Omuluj isto uj priznali pă jăl ăm nenće lu anđelji alu Dimizov. 9 Ala kari pă minji nu mu priznali pă pămănt ju muj odreknuli dă jăl la anđeljilje alu Dimizov. 10 Dakă bilo šjinji svitešći vorba protiv dă minji Fišjoru Omuluj aluje poći fi jirtat; ali dakă šjinjiva svitešči mišjunj dă Duhu Svănt, grehula no fi jirtat.
11 Dakă vu adušji la sud ăm sinagogur šă la poglavicur šă vladarur, nu vă brigalec kum šă ku šje muj branali, ili šje să zăk. 12 Kănd u vinji vreme, Duhu Svănt ću ănvăca šje trăbă să zăšj.”
Isus svitešči alu ominj să nu fijă pohlepnă
13 Unu dăm ominj ăm gărmadă u zăs alu Isus: “Učitelju ză alu fračilje amnjov să să ămperci ku minji šje anj kăpătat.”
14 Isus u odbilit šă zăšje: “Omulji, šinji mu pus pă minji dă sudac, să ămpărc ăntri voj doj?” 15 Atunšje kănd u svătit alu toc kutotu, Isus u zăs: “Băgăc sama šă păzăcăvă dă pulkučală! Dakă šjinjiva ari mult, tod daje kustu aluj nuj siguran bez obzira kă ari kutotu.”
16 Isus u spus maj una usporedbă: “Are akulo om găzdak făr dă firi kari ave tălek šă tălekula u adus mult plod. 17 Šă jăl šu zăs săngur aluj: ‘Šje să fak kă nam dăstul lok să puj ăndărăt šje mu kriskut?’ 18 Atunšje, jăl u zăs: ‘Aša uj fašji: Ju uj răstuna skladišturlje amelji šă uj gradali maj mari, dăstul dă mari să spremălesk kutotu šje mu kriskut.’ 19 Šă ju muj zăšji alu duša ame: ‘Aj mulći bunji stvarur aku, šă dă mulc ej šje ur vinji. Odmoruleščići, mănănkă šă be, šă ănfulušeščići!’
20 Ali Dimizov ju zăs aluj: ‘Tu omulje făr dă firi! Mar ăm asta nopći uj šjire duša* “Duša” ăj kustu alu aje osobă. Ku alčilje vorbi: “Vi muri asta nopći!” ata. Atunšje šjinji u ave korist dăm stvarurlje šje caj pus ăndărăt?’
21 Aša păce omu kari ăš akulježi găzdăšijilje păntru jăl săngur, a nu su găzdašjit ăm oči alu Dimizov.”
Isus ănvacă să nji răzămănj pă Dimizov
(Mt 6,25–34)
22 Kapu u zăs Isus alu učenici: “Daje vă zăk: voj nu trăbă să vă brigalec, dă kustu avostru, šă să fijec ăm brigur šje vic mănka, ili să vă brinulec ăm šje vic ămbrăka. 23 Daje kă kustu ăj maj vrednă dă kit mănkare, šă tela maj mult dă kit colu.† Daje kă Dimizov vu dat kust, šă telă avostră, sigurno pučec să ănkriđec kă Isus vu da šje vi potrebno dă kust. 24 Numa ujtăcăvă la găgărašć.‡ Hej kari slušalešči pă Isus, jej smatralešći pă gavranur kă ăs făr dă korist, daje kă Židovi nu puće să mănăšji ešće živadur. Jej njišj nu samănă, njišj nu akulježi. Jelji nari skladište ili šupă, šă tod daje Dimizov lji rănješći. Nu ščec voj maj vredni dă vrabujrljelje? 25 Poči šjinjiva dăm voj ku brigurlje produžuli kustu? 26 Dakă, nu pučec să făšjec niti maj măkăčelji, adăšje ščec ăm brigur dă kutotu ostalo?
27 Numa ujtăcăvă la flor ăm telek! Jelji niti să trudulešći niti fašji colji ali ju vă zăk, kă njiš Car Salomon ăm găzdăšije alor nu are ămbrăkat aša măndru ka florurlje ăm telek. 28 Ali dakă Dimizov dă dastafel măndremi alu jarbă kari kustă astăs, šă să bagă ăm fok, kit atunšje maj mult u da jăl avovă. O voj avec mikă ănkriđală! 29 Dăm ala rănd nu vă gănđec šje vic mănka šă šje vic be. Nu vă uznemirilec! 30 Dă kutotu aje să brinulešći ominj făr dă Dimizov. Ăngănđecăvă kă Tata avostru dăm nor šćijă šje vă trăbă. 31 Šă anume tražalec kraljevstva alu Dimizov§ tražalec kraljevstva alu Dimizov Asta značalešči: “ujtăcăvă la kraljevstva aluj” ili “tari tražalec kraljevstvo alu Dimizov”. elši šă kutotu ostalo vu fi dat.
32 O mikă stadă,* mikă stadă Isus čamă pă učenikurlje aluj, stado. Stado ăj grupă dă vašj ili kecur dă kari pastiru să brinulešći. Ka kum pastiru să brinulešći dă vašjilje alor, aša Dimizov să brinulešći dă učenikurlje aluj. Ku alčilje vorbi, “Nu vă brinulec. Numa daje kă ščec mišj, slabi, ka stado delj mikă, tata dăm nor ju su văzut dă voj să kustăc ăm kraljevstva aluj.” nuc fijă frikă, kă Tata avostru să ănfălušešći să vă apušji ăm kraljevstva aluj.
33 Vinđec kutotu šje avec šă dăđec alu sărašj. Aša adunăcăvă tăšč kari nu su puće rupi, šă găzdăšijă să vă fijă ăm nor kari nu propadalešči, hunđi lotri nor puće vinji, niti găndašji să mănăšji! 34 Daje kă sufljičilje avoštri u fi hunđi ăj blago avostru.”
Trăbă učenici să fijă spremni să aščepći pă Dimizov
(Mt 24,45–51)
35 Isus u zăs alu učenici: “Fijec spremni dă lukru, la să fijec opremilicㆠĂm original skrijă: “La coljilje avoštri fijă ljigată ku kurova.” Ominji purta lunžji haljinur. Jej punje kurovă să nu lji smetilaskă haljina kănd jej lukra. Ku alčilje vorbi: “Punjec haljina avostră ku kurova sus să fijec spremni să služulec.” šă ăm mănjilje avoštri lasă fijă luminjilje acăcaći. 36 Aša u fi ka slugurlje kari u ašćiptat pă gospodaru aluj să să ăntorkă dă pă nuntă, spremni să ăj dăsvăkă kum u kukunji pă ušă. 37 Măndremi alu eje slugur kari u fi skulac, kănd u vinji gospodaru! Anume ju vă zăk: Domnu šu punji săngur kintrinca să lji služulaskă šă lju punji să šadă la masă šă lju dvoruli. 38 Šă kănd u vinji gospodaru ăm miržuku dă nopči ili dăspru zua šă lju afla aša, măndremi u fi alu ala slugur!
39 Slušulecămă dă asta: ka să šćijă gazda ăm kari šas u vinji lotru, jăl ar păză šă nar lăsa să ăj fijă provalalit ăm kasă. 40 Voj isto trăbă să fijec spremni, kă ju Fišjoru Omuluj uj vinji ăm vremi kănd nu či nadali.”
41 Petar atunšje lu ăntribat pă jăl: “Domnu spuj tu asta usporedbă păntru noj učenici, ili ăj păntru toc?”
42 Isus u zăs: “Šinji ăj ala vjernă šă kufiri upravitelj kari ăl postavalešći dă gospodar pă kasa, šă ăm pravă vremi u da mănkari alu toc ăm kasa? 43 Măndremi alu ala sluga kari kănd u vinji gospodaru, u fašji aša. 44 Dă anume, ju vă spuj kă gospodaru u odredilit alu ala sluga să vodulaskă ku kutotu imanje kari ari. 45 Ali dakă sluga šar zăšji ăm sufljituš: ‘Gospodaru, nu su ăntoršji aša păfriš’, šă atunšje să apušji să bată pă slugur šă să be, mănăšji šă să ambeći? 46 Atunšje u vinji gospodaru alu sluga ăm šjas kari nu šćijec. Šă atunšje fărd dă milost lu kaznali, ju da sudbină ku alci una kari nus vjerni.
47 Sluga kari šćijă šje gănđešći gospodaru, šă dakă nu fašji šă nu să pripremilešči dă dolasku aluj, jăl u kăpăta mulći luvalur. 48 Ali dakă sluga nu šćijă voje alu gospodaru, šă fašji šjeva šje zaslužulešći kaznă, atunšje u kăpăta pucănji luvalur. Kă alu toc kari mult u fost dat, mult su ašćipta dă la jej, šă alu eje alu kari u fost mult dat ăm povjerenje, dă la eje šă maj mult u fi šjirut.”
Ănvăcala alu Isus u adušji razdor ăntri ominj
(Mt 10,34–36)
49 Isus u zăs: “Ju am vinjit să vărljesk fok dă sud pă pămănt,‡ Asta ar puće să fijă: 1) Isus u vinjit să sudulaskă pă ominj, ili 2) Isus u vinjit să čistilaskă pă ominj kari ănkređi, ili 3) Isus u vinjit să adukă razdor ăntri ominj. šă kum aš gănđi să să apušji să ardă! 50 Trăbă majnti să mă bučez ku mukur. Kum mă mučulesk pă šje aje no trešji! 51 Gănđec kă am vinjit să vă aduk putuljală pă pămănt ăntri ominj? Nu, ju am adus podjelă! 52 Dă aku maj menkulo ăm kasa dă šinšj ominj ur fi ămpărcăc tri u fi pă parče ame šă doj protiv dă tri. 53 Tatusu u fi protiv dă fišjoruš, šă fišjoru u fi protiv dă tatusu, mumăsa protiv dă fataš, a fata protiv dă mumăsa, šă sokra protiv dă njivastaš, šă njivasta protiv dă sokrăsa.” Mih 7,6
Isus lji spunji kă trăbă să fiji spremni kănd jăl u vinji napoj
(Mt 16,2–3; 5,25–26)
54 Kum svite alu gărmadă, Isus u zăs: “Kănd viđec njegri oblakur kă să răđika dă pă more pă zapad, voj odma zăšjec: ‘Astăs u fi plojă’, šă voj ščec u pravu. 55 Šă kănd să apukă să bată văntu dăm pustinja la jug, odma zăšjec: ‘U fi zuva tari kaldă’, šă ăj aša. 56 Licemjerilor!§ Licemjerilor Eje ominj as re kufir să prepoznulaskă znakovur kă vinji ploje ili kă u fi tari kald. Ali jej u odbilit să priznalaskă kă čudurlje alu Isus as re znakovur kari arată kă jăl ăj ala pă kari Dimizov lu mănat să spasalaskă svetu. Voj šćijec să čitalec znakurlje pă pămănt šă pă nor. Kum dă nu prišjipec šje aku să dogudulešči!* Ku alčilje vorbi: “Anume sigurno ac trăbuji să prišjipec šje značalešči šje Dimizov u făkut păšći minji ăm ešće zălji!”
57 Voj ac trăbuji dăm haje avostru să šćijec šje ăj benji. 58 Dăkă šjinjiva či optužulešći păntru dugu kari nac plăčit šă vă gănđešči să vă adukă la sud, ănšjarkă inka pă kalji să vij la ligizală majnti dă sud! Ar puće să či adukă la sudac, sudacu să či đe la oficir, šă oficiru či poći băgă ăm čemică. 59 Ju vă zăk, kă akulo vi trăbuji să rămăj păn šje no fi plăčit toc banji.”† Isus u spus alu ominj asta usporedbă să lji đe upozorenje kă toc ar trăbuji să să pomirilaskă ku Dimizov majnti dă šje vinji sud pă jej.
*12:1 Ka kum kvasu krešči ăm alot, aša licemjerje krešči ăm ăntragă zajednica. Ku alčilje vorbi: “Păzăcăvă dă la licemjerje alu farizej, kari ăj ka kvasu” ili “Fijec oprezni să nu fijec licemjerni ka farizeji. Reljilje alor ăm ponašanje, utjecalešči pă toc, baš ka kum kvasu krešči am alot.”
†12:2 Ku alčilje vorbi: “Ne fijec ka jej, kă Dimizov u duskupira kutotu šje ăj askuns. Dimizov u otkrili kutotu šje ominji aku askunđi. Ominji kutotu u saznali na kraju šje toc askunđi”.
‡12:3 Kăšurlje alor ăm Izrael ave ravni krovur, a ominji să urkă sus šă šăđe.
§12:7 Pučenj să ănkriđenj alu Dimizov. Jăl ščijă maj mult dă kit noj ščijenj. Nu ščijenj čak njiš kit păr avenj pă kap, ali Dimizov ščiji asta kutotu.
*12:20 “Duša” ăj kustu alu aje osobă. Ku alčilje vorbi: “Vi muri asta nopći!”
†12:23 Daje kă Dimizov vu dat kust, šă telă avostră, sigurno pučec să ănkriđec kă Isus vu da šje vi potrebno dă kust.
‡12:24 Hej kari slušalešči pă Isus, jej smatralešći pă gavranur kă ăs făr dă korist, daje kă Židovi nu puće să mănăšji ešće živadur.
§12:31 tražalec kraljevstva alu Dimizov Asta značalešči: “ujtăcăvă la kraljevstva aluj” ili “tari tražalec kraljevstvo alu Dimizov”.
*12:32 mikă stadă Isus čamă pă učenikurlje aluj, stado. Stado ăj grupă dă vašj ili kecur dă kari pastiru să brinulešći. Ka kum pastiru să brinulešći dă vašjilje alor, aša Dimizov să brinulešći dă učenikurlje aluj. Ku alčilje vorbi, “Nu vă brinulec. Numa daje kă ščec mišj, slabi, ka stado delj mikă, tata dăm nor ju su văzut dă voj să kustăc ăm kraljevstva aluj.”
†12:35 Ăm original skrijă: “La coljilje avoštri fijă ljigată ku kurova.” Ominji purta lunžji haljinur. Jej punje kurovă să nu lji smetilaskă haljina kănd jej lukra. Ku alčilje vorbi: “Punjec haljina avostră ku kurova sus să fijec spremni să služulec.”
‡12:49 Asta ar puće să fijă: 1) Isus u vinjit să sudulaskă pă ominj, ili 2) Isus u vinjit să čistilaskă pă ominj kari ănkređi, ili 3) Isus u vinjit să adukă razdor ăntri ominj.
12:53 Mih 7,6
§12:56 Licemjerilor Eje ominj as re kufir să prepoznulaskă znakovur kă vinji ploje ili kă u fi tari kald. Ali jej u odbilit să priznalaskă kă čudurlje alu Isus as re znakovur kari arată kă jăl ăj ala pă kari Dimizov lu mănat să spasalaskă svetu.
*12:56 Ku alčilje vorbi: “Anume sigurno ac trăbuji să prišjipec šje značalešči šje Dimizov u făkut păšći minji ăm ešće zălji!”
†12:59 Isus u spus alu ominj asta usporedbă să lji đe upozorenje kă toc ar trăbuji să să pomirilaskă ku Dimizov majnti dă šje vinji sud pă jej.